Destinul nu trimite niciodată vestitori - ÎNSEMNE CULTURALE2024-03-29T05:33:16Zhttps://insemneculturale.ning.com/forum/topics/destinul-nu-trimite-niciodat-vestitori?commentId=6515444%3AComment%3A1080575&xg_source=activity&feed=yes&xn_auth=noAda Nemescu: Clipa suportă or…tag:insemneculturale.ning.com,2022-04-27:6515444:Comment:11997872022-04-27T19:08:04.754ZTudor Cicuhttps://insemneculturale.ning.com/profile/TudorCicu931
<p><strong>Ada Nemescu</strong>: Clipa suportă orice, iar iubirile se duc și ele cu aceste clipe. Memoria capcană, în care văd cum cad unii dintre scriitori (mă număr și eu printre aceștia), fără a lua ca pe nişte “fâşii zdrenţuite” astfel de acceptări ale destinului nostru, par a însemna o ţâră de prizonierat pentru neliniştea sufletului şi a acestor mărturisiri eseistice din care, ceva mai târziu, am scris o povestire aflată și în Antologia recent scoasă de ÎNSEMNE. Pentru fiecare există un…</p>
<p><strong>Ada Nemescu</strong>: Clipa suportă orice, iar iubirile se duc și ele cu aceste clipe. Memoria capcană, în care văd cum cad unii dintre scriitori (mă număr și eu printre aceștia), fără a lua ca pe nişte “fâşii zdrenţuite” astfel de acceptări ale destinului nostru, par a însemna o ţâră de prizonierat pentru neliniştea sufletului şi a acestor mărturisiri eseistice din care, ceva mai târziu, am scris o povestire aflată și în Antologia recent scoasă de ÎNSEMNE. Pentru fiecare există un loc anume, unde să se poată ruga… Aici, cu tâmpla sprijinită de aceste însemnări eseistice. Şi unde, şi în urma lui vântul, ori ploaia, sau doar un munte de cuvinte, cu pletele lor, vor spăla amintirile de zgura trecutului. Îi spuneam unui prieten care mă acuza că nu am „vorbit” la timp, într-un jurnal, și să le fi reținut așa cum s-au petrecut, şi ar fi mai bine acum să tac: „Mai deunăzi, într-o toamnă, tata m-a împins şi pe mine în lume. Plecasem să mă bat cu zarea cea largă.” Vocaţia de a îmbina epicul şi liricul (atât de intuitiv şi natural) nu poate să fie decât o vocaţie îngerească, care nu vine la comandă. Să-l credem doar pe poet, cel care (ca soldatul) nu are viață personală, cum zicea Nichita. Ori că scrisul, în cazul domniilor noastre, a venit de la sine, sau e doar mâna destinului? Ca să-ți răspund, însă, îmi va trebui mult mai mult decât o povestire.</p>
<p><br/> <br/> <cite>Ada Nemescu a spus :</cite></p>
<blockquote cite="https://insemneculturale.ning.com/forum/topics/destinul-nu-trimite-niciodat-vestitori?xg_source=activity#6515444Comment1199768"><div><div class="xg_user_generated"><p>Am savurat amintirile încâlcite, din loc în loc presărate cu versuri, amarul nostalgiilor, metafore ce poetizează scrierea de suflet. Credem noi că suferim uneori?! dar clipa? Ea, clipa, suportă tensiuni ucigătoare. În '66 mă iveam dintr-un basm numit dragoste... Am eu o povestire - <em>Unde se duc iubirile când mor</em>?</p>
<p>Ideale atribute premonitorii, o poveste semănând cu a lui, a mea, a lor... o repetiţie în unvers, un carusel...</p>
<p>Rezonez cu sufletul dumneavoastră, admir harul de scriitor, Ada</p>
</div>
</div>
</blockquote> Am savurat amintirile încâlci…tag:insemneculturale.ning.com,2022-04-27:6515444:Comment:11997682022-04-27T11:28:04.840ZAda Nemescuhttps://insemneculturale.ning.com/profile/AdaNemescu912
<p>Am savurat amintirile încâlcite, din loc în loc presărate cu versuri, amarul nostalgiilor, metafore ce poetizează scrierea de suflet. Credem noi că suferim uneori?! dar clipa? Ea, clipa, suportă tensiuni ucigătoare. În '66 mă iveam dintr-un basm numit dragoste... Am eu o povestire - <em>Unde se duc iubirile când mor</em>?</p>
<p>Ideale atribute premonitorii, o poveste semănând cu a lui, a mea, a lor... o repetiţie în unvers, un carusel...</p>
<p>Rezonez cu sufletul dumneavoastră, admir harul…</p>
<p>Am savurat amintirile încâlcite, din loc în loc presărate cu versuri, amarul nostalgiilor, metafore ce poetizează scrierea de suflet. Credem noi că suferim uneori?! dar clipa? Ea, clipa, suportă tensiuni ucigătoare. În '66 mă iveam dintr-un basm numit dragoste... Am eu o povestire - <em>Unde se duc iubirile când mor</em>?</p>
<p>Ideale atribute premonitorii, o poveste semănând cu a lui, a mea, a lor... o repetiţie în unvers, un carusel...</p>
<p>Rezonez cu sufletul dumneavoastră, admir harul de scriitor, Ada</p> Chris: Toate se sfârșesc în c…tag:insemneculturale.ning.com,2020-09-30:6515444:Comment:10840402020-09-30T19:57:51.334ZTudor Cicuhttps://insemneculturale.ning.com/profile/TudorCicu931
<p><strong>Chris</strong>: Toate se sfârșesc în cuvînt: înfrîngerile, durerile ca și izbânzile. Cîndva spuneam că nu o să pot povesti toate astea până la capăt. În Valea Plângerii, nimeni nu plânge, niciodată! Că a fost prima dragoste?, sau doar iluzia ei, romanul meu ”Iarba de mare” (un început în scriereile mele), a dat naștere multor discuții... cum, neapărat, trebuie continuat. N-au înțeles că și dragostea e un basm nesfârșit, ca cele din „O mie și una de nopți”. <br></br> <br></br> <cite>Chris a…</cite></p>
<p><strong>Chris</strong>: Toate se sfârșesc în cuvînt: înfrîngerile, durerile ca și izbânzile. Cîndva spuneam că nu o să pot povesti toate astea până la capăt. În Valea Plângerii, nimeni nu plânge, niciodată! Că a fost prima dragoste?, sau doar iluzia ei, romanul meu ”Iarba de mare” (un început în scriereile mele), a dat naștere multor discuții... cum, neapărat, trebuie continuat. N-au înțeles că și dragostea e un basm nesfârșit, ca cele din „O mie și una de nopți”. <br/> <br/> <cite>Chris a spus :</cite></p>
<blockquote cite="http://insemneculturale.ning.com/forum/topics/destinul-nu-trimite-niciodat-vestitori#6515444Comment1083616"><div><div class="xg_user_generated"><p>Sa tot citim amintirile dv.</p>
<p>O poveste simpla, prima dragoste sau poate impresia indragostirii s-a transformat intr-un roman. pentru multi aceasta ar fi fost o intamplare de mult uitata...</p>
<p> Regretata Whitney Huston avea un vers intr-o melodie pe care din pacate nu o gasesc: "Sunt cine cred eu ca sunt" - ati facut bine ca ati crezut in talentul dv.</p>
</div>
</div>
</blockquote> Sa tot citim amintirile dv.
O…tag:insemneculturale.ning.com,2020-09-30:6515444:Comment:10836162020-09-30T05:20:33.337ZChrishttps://insemneculturale.ning.com/profile/royan
<p>Sa tot citim amintirile dv.</p>
<p>O poveste simpla, prima dragoste sau poate impresia indragostirii s-a transformat intr-un roman. pentru multi aceasta ar fi fost o intamplare de mult uitata...</p>
<p> Regretata Whitney Huston avea un vers intr-o melodie pe care din pacate nu o gasesc: "Sunt cine cred eu ca sunt" - ati facut bine ca ati crezut in talentul dv.</p>
<p>Sa tot citim amintirile dv.</p>
<p>O poveste simpla, prima dragoste sau poate impresia indragostirii s-a transformat intr-un roman. pentru multi aceasta ar fi fost o intamplare de mult uitata...</p>
<p> Regretata Whitney Huston avea un vers intr-o melodie pe care din pacate nu o gasesc: "Sunt cine cred eu ca sunt" - ati facut bine ca ati crezut in talentul dv.</p> Am glumit în legătură cu Ilia…tag:insemneculturale.ning.com,2020-09-22:6515444:Comment:10806092020-09-22T13:18:30.331ZSofia Sincăhttps://insemneculturale.ning.com/profile/SofiaSinca
<p>Am glumit în legătură cu Iliada... Tudor Cicu. Oricât de elefant poți fi și tot nu poți reține pe nevăzute vreo 150 de pagini sau câte are :)))</p>
<p>Deoarece trebuia loc și pentru altceva.</p>
<p>Cu drag!</p>
<p>Am glumit în legătură cu Iliada... Tudor Cicu. Oricât de elefant poți fi și tot nu poți reține pe nevăzute vreo 150 de pagini sau câte are :)))</p>
<p>Deoarece trebuia loc și pentru altceva.</p>
<p>Cu drag!</p> Tudor Cicu a spus :
Doamna…tag:insemneculturale.ning.com,2020-09-22:6515444:Comment:10805752020-09-22T13:15:13.737ZSofia Sincăhttps://insemneculturale.ning.com/profile/SofiaSinca
<p><br></br> <br></br> <cite>Tudor Cicu a spus :</cite></p>
<blockquote cite="http://insemneculturale.ning.com/forum/topics/destinul-nu-trimite-niciodat-vestitori#6515444Comment1080541"><div><p>Doamna <strong>Sofia</strong>: Cândva recitam pe de rost începutul (ceva din cântul I) din Iliada și mă mândream cu asta, dar toată ILIADA (?)... nici Homer nu cred că se putea lăuda cu asta... îl mai punea pe Demodoc să îi recite despre grozăvia războiului troian. Dar am stat și eu ca Alexandru Macedon, cu…</p>
</div>
</blockquote>
<p><br/> <br/> <cite>Tudor Cicu a spus :</cite></p>
<blockquote cite="http://insemneculturale.ning.com/forum/topics/destinul-nu-trimite-niciodat-vestitori#6515444Comment1080541"><div><p>Doamna <strong>Sofia</strong>: Cândva recitam pe de rost începutul (ceva din cântul I) din Iliada și mă mândream cu asta, dar toată ILIADA (?)... nici Homer nu cred că se putea lăuda cu asta... îl mai punea pe Demodoc să îi recite despre grozăvia războiului troian. Dar am stat și eu ca Alexandru Macedon, cu Iliada sub pernă și o tot frunzăream pe ici-colo, că anumite versuri, când aveam nevoie să le recitesc, le găseam repede. Iar despre fata de la malul mării (din schița aceasta), cândva am scris un roman intitulat „Iarba de mare” - primul meu roman - terminat în așa fel că mulți mi-au cerut să scriu și continuarea, că vor să știe urmarea (nemulțumirea lor însă nu m-a convins că povestea trebuia continuată. Pentru mine era... punct final!) Schița de față am scris-o mai mult pentru colegul meu de liceu, Tudor Mihai, care a reapărut zilele acestea (după atâția ani!) pe facebook cu surpriza poeziei mele „Doamnă trec și eu” - cu care în 1975 m-a încurajat Ion Gheorghe la Luceafărul (redată: de unde o reținea?) ...amintiri pe care lăcașul memoriei nu le-a pierdut. Viața!</p>
<p><br/> <br/> <cite>Sofia Sincă a spus :</cite></p>
<blockquote cite="http://insemneculturale.ning.com/forum/topics/destinul-nu-trimite-niciodat-vestitori?xg_source=activity&xg_raw_resources=1#6515444Comment1080476"><div><div class="xg_user_generated"><p>În primul rând frapează memoria ta de elefant, maestre. Ca să-ți amintești versuri recitate la adolescență, pe malul mării, iubite... dintr-un poem ca Iliada, nu-i puțin lucru. Și, desigur cât de mult ai citit, ai aprofundat ceea ce ai citit. Iliada cred că o știi pe toată pe de rost. Acum te năpădesc amintirile livrești acumulate încât nu-și mai dau rând.</p>
<p><em>Păcatul</em> tinereții, că ți-ai însușit vreun vers, se iartă. Era la modă. Soțul meu care era un bun versificator, dar care s-a lăsat, spunea când l-am cunoscut că e rudă cu Tudor Vianu și că i-a permis să mai <em>împrumute</em> câte un vers.</p>
<p>Important este că te-a preocupat în continuare să scrii, cu toate opreliștile pe care le-ai întâmpinat. Iar destinul? E scris undeva și el curge așa cum e scris, zic eu. Știi ce a zis John Lennon: <em><span class="st">Viaţa e ceea ce ţi se întâmplă în timp ce eşti ocupat să faci alte planuri.</span></em></p>
<p><span class="st">Momente de cumpănă ale vieții au fost multe, unele nici nu dorești să le mai amintești. Să spunem că a fost bine sau măcar binișor și să lăsăm viața că curgă așa cum vrea ea.</span></p>
<p><span class="st">Cu deosebita plăcere a lecturii,</span></p>
<p><span class="st">Sofi</span></p>
<p></p>
</div>
</div>
</blockquote>
</div>
</blockquote> Doamna Sofia: Cândva recitam…tag:insemneculturale.ning.com,2020-09-22:6515444:Comment:10805412020-09-22T08:26:26.469ZTudor Cicuhttps://insemneculturale.ning.com/profile/TudorCicu931
<p>Doamna <strong>Sofia</strong>: Cândva recitam pe de rost începutul (ceva din cântul I) din Iliada și mă mândream cu asta, dar toată ILIADA (?)... nici Homer nu cred că se putea lăuda cu asta... îl mai punea pe Demodoc să îi recite despre grozăvia războiului troian. Dar am stat și eu ca Alexandru Macedon, cu Iliada sub pernă și o tot frunzăream pe ici-colo, că anumite versuri, când aveam nevoie să le recitesc, le găseam repede. Iar despre fata de la malul mării (din schița aceasta), cândva am…</p>
<p>Doamna <strong>Sofia</strong>: Cândva recitam pe de rost începutul (ceva din cântul I) din Iliada și mă mândream cu asta, dar toată ILIADA (?)... nici Homer nu cred că se putea lăuda cu asta... îl mai punea pe Demodoc să îi recite despre grozăvia războiului troian. Dar am stat și eu ca Alexandru Macedon, cu Iliada sub pernă și o tot frunzăream pe ici-colo, că anumite versuri, când aveam nevoie să le recitesc, le găseam repede. Iar despre fata de la malul mării (din schița aceasta), cândva am scris un roman intitulat „Iarba de mare” - primul meu roman - terminat în așa fel că mulți mi-au cerut să scriu și continuarea, că vor să știe urmarea (nemulțumirea lor însă nu m-a convins că povestea trebuia continuată. Pentru mine era... punct final!) Schița de față am scris-o mai mult pentru colegul meu de liceu, Tudor Mihai, care a reapărut zilele acestea (după atâția ani!) pe facebook cu surpriza poeziei mele „Doamnă trec și eu” - cu care în 1975 m-a încurajat Ion Gheorghe la Luceafărul (redată: de unde o reținea?) ...amintiri pe care lăcașul memoriei nu le-a pierdut. Viața!</p>
<p><br/> <br/> <cite>Sofia Sincă a spus :</cite></p>
<blockquote cite="http://insemneculturale.ning.com/forum/topics/destinul-nu-trimite-niciodat-vestitori?xg_source=activity&xg_raw_resources=1#6515444Comment1080476"><div><div class="xg_user_generated"><p>În primul rând frapează memoria ta de elefant, maestre. Ca să-ți amintești versuri recitate la adolescență, pe malul mării, iubite... dintr-un poem ca Iliada, nu-i puțin lucru. Și, desigur cât de mult ai citit, ai aprofundat ceea ce ai citit. Iliada cred că o știi pe toată pe de rost. Acum te năpădesc amintirile livrești acumulate încât nu-și mai dau rând.</p>
<p><em>Păcatul</em> tinereții, că ți-ai însușit vreun vers, se iartă. Era la modă. Soțul meu care era un bun versificator, dar care s-a lăsat, spunea când l-am cunoscut că e rudă cu Tudor Vianu și că i-a permis să mai <em>împrumute</em> câte un vers.</p>
<p>Important este că te-a preocupat în continuare să scrii, cu toate opreliștile pe care le-ai întâmpinat. Iar destinul? E scris undeva și el curge așa cum e scris, zic eu. Știi ce a zis John Lennon: <em><span class="st">Viaţa e ceea ce ţi se întâmplă în timp ce eşti ocupat să faci alte planuri.</span></em></p>
<p><span class="st">Momente de cumpănă ale vieții au fost multe, unele nici nu dorești să le mai amintești. Să spunem că a fost bine sau măcar binișor și să lăsăm viața că curgă așa cum vrea ea.</span></p>
<p><span class="st">Cu deosebita plăcere a lecturii,</span></p>
<p><span class="st">Sofi</span></p>
</div>
</div>
</blockquote> În primul rând frapează memor…tag:insemneculturale.ning.com,2020-09-22:6515444:Comment:10804762020-09-22T06:35:51.045ZSofia Sincăhttps://insemneculturale.ning.com/profile/SofiaSinca
<p>În primul rând frapează memoria ta de elefant, maestre. Ca să-ți amintești versuri recitate la adolescență, pe malul mării, iubite... dintr-un poem ca Iliada, nu-i puțin lucru. Și, desigur cât de mult ai citit, ai aprofundat ceea ce ai citit. Iliada cred că o știi pe toată pe de rost. Acum te năpădesc amintirile livrești acumulate încât nu-și mai dau rând.</p>
<p><em>Păcatul</em> tinereții, că ți-ai însușit vreun vers, se iartă. Era la modă. Soțul meu care era un bun versificator, dar care…</p>
<p>În primul rând frapează memoria ta de elefant, maestre. Ca să-ți amintești versuri recitate la adolescență, pe malul mării, iubite... dintr-un poem ca Iliada, nu-i puțin lucru. Și, desigur cât de mult ai citit, ai aprofundat ceea ce ai citit. Iliada cred că o știi pe toată pe de rost. Acum te năpădesc amintirile livrești acumulate încât nu-și mai dau rând.</p>
<p><em>Păcatul</em> tinereții, că ți-ai însușit vreun vers, se iartă. Era la modă. Soțul meu care era un bun versificator, dar care s-a lăsat, spunea când l-am cunoscut că e rudă cu Tudor Vianu și că i-a permis să mai <em>împrumute</em> câte un vers.</p>
<p>Important este că te-a preocupat în continuare să scrii, cu toate opreliștile pe care le-ai întâmpinat. Iar destinul? E scris undeva și el curge așa cum e scris, zic eu. Știi ce a zis John Lennon: <em><span class="st">Viaţa e ceea ce ţi se întâmplă în timp ce eşti ocupat să faci alte planuri.</span></em></p>
<p><span class="st">Momente de cumpănă ale vieții au fost multe, unele nici nu dorești să le mai amintești. Să spunem că a fost bine sau măcar binișor și să lăsăm viața că curgă așa cum vrea ea.</span></p>
<p><span class="st">Cu deosebita plăcere a lecturii,</span></p>
<p><span class="st">Sofi</span></p>