Ajunseră acasă mai mult alergând, erau aproape uzi până la piele, deoarece tocmai începuse să plouă torențial. Îl găsiră pe Avram moțăind în fotoliu. Adam încă nervos trânti cam tare ușa și-l treziră, acesta tresări și privindu-i buimac, cu o voce răgușită, zise:
       ‒ A... voi erați!
       ‒ Cine conduce tată, tot Schumacher?
       – De ce ați întârziat așa de mult, era aglomerație?
       – Da, foarte. Te-am întrebat cine conduce.
       ‒ Cred că da, tot neamțul, dar nu știu exact că am ațipit. Dar tu știi bine că cine pleacă din „pole position”, are întotdeauna șanse de câștig.
       ‒ Nu mereu, interveni Mira desfăcându-și, chipurile cu multă nonșalanță nasturi de la bluză, - dar Adam observă că era ceva premeditat, el era ținta - și profitând de faptul că Avram era cu spatele, concentrat asupra raliului, își scoase sutienul. Adam o privi o clipă apoi duse degetul la tâmplă, făcând un semn clar că, „ești nebună?”, plecând spre dormitor să se schimbe. Ea chicoti de fericire.
       ‒ Vom afla, Mira, imediat vom afla chiar câștigătorul, acum pe burtieră anunță că este penultimul tur. Ai găsit tot ce doreai?
       ‒ Naturalmente dragă, cine sunt eu?, știu și ce, și, mai ales unde să caut, îi răspunse îndreptându-se spre baie, iar dacă Adam îmi va permite să-i folosesc tigăile, oalele și cratițele, vă voi pregăti ceva deosebit, așa cum am promis, gigantisimo!

       

       Pasiunea pentru cursele de Formula 1, Avram o „furase” de la tatăl său, care, fiind pensionar pe caz de boală, nu rata nici o cursă în timpul sezonului. Știa aproape totul despre piloți, câte puncte are fiecare și din ce echipă face parte. Întotdeauna era la curent cu evoluția mașinilor, a motoarelor, etc. La rândul său, Adam se molipsise și el. Când trăia bunicul Aron, dezbăteau toți trei cu multă patimă fiecare cursă, făcând pariuri pe lăzi de bere, de cele mai multe ori bunicul câștiga.
       Era o tradiție în această veche familie, iar până la Adam fusese respectată cu sfințenie, respectiv ca toți băieții să fie botezați cu nume biblice, ce încep cu litera „a”. Dorința acestei tradiții fusese lăsată cu limbă de moarte, transmisă din generație în generație, tocmai de la stră-străbunicul Adrian. Acum, urma ca Adam s-o ducă mai departe...

       ‒ Cine crezi că va fi câștigătorul, facem pariu? îl provocă Adam.
       ‒ O, Doamne, mi-ai amintit de tata, el era cu pariurile... ce repede au trecut și au apus acele frumoase vremuri... Nu facem Adam, nu facem că știm câștigătorul, nu are cine să-l învingă pe Schumacher. Este lider în acest sezon în Formula 1, evident, are toate șansele să ajungă iar campion mondial.
       ‒ Tehnologia tată, supravegherea computerizată, softurile de top care supraveghează totul în mono-postul său, astea sunt atuurile lui Șumi. Eu aș propune forurilor superioare din Formula 1, să se interzică toată computerizarea. Controlul total al bolidului să-l aibă doar pilotul, atunci s-ar vedea adevăratul talent al pilotului, dar când calculatorul și cei din staff îți controlează și îți programează totul, și-ți spun exact ce să faci, ție ce-ți mai rămâne ca pilot? decât să învârți volanul, să apeși pe pedale, că restul face calculatorul în locul tău...
       ‒ Ei, Adam, ce gândești tu, e curată utopie însă nu se va întâmpla niciodată, sunt interese mari în joc, sume la fel de mari, dar în legătură cu programele și controlul total al mono-postului, nu cred că este chiar așa. Toți ceilalți piloți dispun tot de aceleași condiții, au la fel programe la zi? Au, nu? Trebuie și puțin talent, iar Șumi are, are mult nu glumă...
       Discuția fu întreruptă de Mira, care veni foarte agitată din bucătărie:
       ‒ Avram, am o mare problemă!
       – Oh!, ce-ai făcut, te-ai accidentat?
       – Ai vrea tu. Alta e problema. Nu am în ce să gătesc. Fiul tău nu are decât o oală, o cratiță, un ibric...
       ‒ Și o farfurie, zise Adam repede, ridicând degetul arătător, izbucnind în râs, molipsindu-l și pe tatăl său.
       ‒ Mira, știi cum se spune: „mâncarea-i fudulie, băutura-i temelie”, spuse Avram. Improvizează ceva acolo repede, hai, știu că te pricepi...
       ‒ Dar doream să vă gătesc ceva special, zise plecând bosumflată spre bucătărie.

       

       Atmosfera se încălzi, datorită șampaniei, destul de repede. Mai ales că Mira - sufletul distracției - avusese grijă să umple cupele destul de des. Trecuse binișor de miezul nopții iar primul care „căzu” la datorie în lupta cu șampania fu Avram, care îi părăsi, deși se lăudase la începutul bairamului că el rezistă până la ziuă. Însă în mod sigur ar fi rezistat, dacă nu ar fi intervenit Mira, și nu iar fi „dres” băutura. Simțind că ceva nu este în regulă, Adam, îi ceru explicații.
       ‒ Puțină pudră, dragă...
       – Poftim? Ce-ai făcut? Zi mai tare că nu înțeleg... ce pudră?
       De fapt, Adam auzise, chiar înțelesese foarte bine, dar altul era scopul de a o face să vorbească mai tare...
       – Pudră dragă, doar cât pentru o liniuță, spuse ea tare, dansând cu paharul în mână și chicotind aproape că strigă: Ești surd, ce nu înțelegi de mă faci să zbier... hai, nu face pe niznaiul cu mine că nu merge, i-am pus doar într-o cupă, până mâine la prânz e buștean de leuștean... ha, ha, ha. Nu te bucuri?... am făcut totul pentru noi, vreau să fiu iar a ta în noaptea asta, să facem nebunii, nebunii, nebunii, până murim de epuizare, poate fi chiar ultima noapte de dragoste, sau nu se știe, poate vor mai fi și altele... apoi goli cupa de șampanie. Hai bea și tu, știu că-ți place...
       ‒ Ești în mod sigur mai mult nebună, decât beată, ești... ești irecuperabilă și... și n-o să fie ultima noapte de dragoste, ci prima noapte de război, comentă Adam cu voce foarte joasă.
       ‒ Bine filozofule, n-am înțeles ce ai bolborosit acolo, dar simt că-mi dai speranțe... Greșești, nu sunt încă beată... vreau să am un copil, înțelegi, vreau să am un copil cu tine, repetă Mira accentuând foarte răspicat fiecare cuvânt. Mor dacă nu aduc pe lume un copil, apoi brusc, începu să suspine încet.
       ‒ Ce actriță ești!? Ce talent nedescoperit zace în tine! Te smiorcăi în zadar. În mod sigur, tata are dreptate, tu trebuia să te faci actriță dragă, ai fi ajuns o mare starletă.
       ‒ Nu joc teatru acum, vorbi ea printre suspine, adevărat că uneori mai joc și teatru, dar acum nu... eu te mai iubesc încă, te-am iubit mereu, doar tu ești vinovat, tu nu m-ai înțeles...
       ‒ Tu te auzi ce spui? Cred că filtrul gândirii tale nu mai funcționează, s-a îmbâcsit de șampanie... Te rog să taci, că îngheață apele acum în plină vară. Cum poți să spui asemenea minciuni? Tu... tu poți spune așa enormitate, că mai iubit pe mine?
       ‒ Da, te-am... acum te vreau, te doresc... zise ea apropiindu-se de el, și trăgând cu forță își rupse nasturi bluzei: Sunt iar ai tăi, sărută-i...
Adam se ridică brusc în picioare încercând s-o împingă, dar ea îl prinse în brațe, se dezechilibrară, căzând îmbrățișați pe canapea, unde începură o luptă mută, acerbă, însoțită doar de icnete și opinteli.
       ‒ Da!? Asta-mi faci, mă respingi acum, zise ea luptându-se, apoi reuși pentru câteva clipe să se urce pe el, acoperindu-i fața cu sânii: Sărută-i am spus, zise ea printre dinți, înfigându-și unghiile în umerii lui.
Adam înfipse mâna în părul ei, ea gemu de durere însă nu renunță, atunci el o trase puternic de păr, smucindu-i capul pe spate, reușind astfel să se elibereze.
       – Fugi de mine... mă respingi acum? Nu mai sunt Mirmirica ta? Îmi declari așa, fățiș, război? Bine, bine, atunci trec la atac și-mi scot ghearele de tigroaică, dacă vrei război, păi război o să fie, iar mâine tatăl tău o să vadă...
       ‒ Taci, zise Adam lung și tare, acoperindu-i ultimul cuvânt: „fotografiile”. Nu cred că o să mai ai tupeu să faci ceva, în mod sigur nu, continuă el luându-și telefonul de pe scrin. Ai pierdut, acum am dovezi... o probă video, spuse, fluturându-i telefonul prin fața ochilor.
       Mira sări la el să i-l smulgă din mână. Adam o împinse cu brutalitate, ea se prăbuși pe canapea icnind de durere.
       ‒ Gata, stai acolo calmă, „game over”, înțelegi? șantaj contra șantaj, păcat că iubirea noastră s-a transformat într-un șantaj, tu distrugi ce ai, eu ce am... noapte bună și vise plăcute, zise întorcându-i spatele.
       ‒ Nemernicule, am să te... am să te distrug, auzi Adam în timp ce punea mâna pe clanța uși, moment în care ceva îl lovi puternic în spate. Icni de durere și se întoarse rapid: era o sticlă de șampanie. În același timp, o văzu pe Mira, care cu o față desfigurată, căuta disperată cu privirea altceva să arunce spre el. Adam, fără să mai stea prea mult pe gânduri, deschise ușa rapid și ieși la timp, abia apucă s-o tragă după el, când auzi cum o altă sticlă se făcu țăndări...

- va urma -

Vizualizări: 88

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Patimile lui Adam. :)) După mine femeia ar trebui să câştige. Ce zici, Emile, punem pariu? :))

Mihaela, mulțumesc pentru lectură și coment. În cea ce privește pariul, te rog, mai dă-mi timp.

Mihaela Suciu a spus :

Patimile lui Adam. :)) După mine femeia ar trebui să câştige. Ce zici, Emile, punem pariu? :))

Interesant și cursiv se desfășoară acțiunea nuvelei tale, Emil. Tot mai bine se distinge caracterul Mirei, obsesiile ei și drama de conștiință a lui Adam, cel ce nu știe cum să scape din acestă situație ingrată. Ajunge la șantaj. Dar, fie să scape în acest mod...
Mihaela Suciu zice că nu! :)) Sper că vom afla...
Sub lupă: folosești foarte mult conjuncția și, cu sau fără virgulă înaintea ei. Uneori și virgula și conjuncția sunt de prisos. Se mai pot scoate. Ex. cursă și făceau pariuri pe lăzi de bere, și mai... Și găsisem o cacofonie, pe care am pierdut-o. Dacă știi de ea, o scoți.
În rest frumos, relaxant, incitant!
Sofi

Mulțumesc Sofia, pentru comentariu și lectură. 

Am „periat” textul, sper că este bine acum.

Sofia Sincă a spus :

Interesant și cursiv se desfășoară acțiunea nuvelei tale, Emil. Tot mai bine se distinge caracterul Mirei, obsesiile ei și drama de conștiință a lui Adam, cel ce nu știe cum să scape din acestă situație ingrată. Ajunge la șantaj. Dar, fie să scape în acest mod...
Mihaela Suciu zice că nu! :)) Sper că vom afla...
Sub lupă: folosești foarte mult conjuncția și, cu sau fără virgulă înaintea ei. Uneori și virgula și conjuncția sunt de prisos. Se mai pot scoate. Ex. cursă și făceau pariuri pe lăzi de bere, și mai... Și găsisem o cacofonie, pe care am pierdut-o. Dacă știi de ea, o scoți.
În rest frumos, relaxant, incitant!
Sofi

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru acest an au donat:

Gabriela Raucă - 300 Euro

Monica Pester - 300 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

Activitatea Recentă

Costel Zăgan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Erezia îngerului cu o singură aripă a utilizatorului Costel Zăgan
cu 20 minute în urmă
bolache alexandru a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog vorbind despre felul în care arăți a utilizatorului petrut dan
cu 2 ore în urmă
Utilizatorului Stanescu Valentin îi place postarea pe blog În spatele soarelui a lui Nikol MerBreM
cu 10 ore în urmă
Stanescu Valentin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog În spatele soarelui a utilizatorului Nikol MerBreM
cu 10 ore în urmă
Utilizatorului petrut dan îi place postarea pe blog Sonetul călătorului a lui Răduță If. Toader
cu 10 ore în urmă
petrut dan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Sonetul călătorului a utilizatorului Răduță If. Toader
cu 10 ore în urmă
petrut dan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog precum un sticlar ce modelează obiecte cu respirația sa controlată a utilizatorului petrut dan
cu 10 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog Sonetul călătorului a lui Răduță If. Toader
cu 11 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog locuiesc deasupra unui supermarket chinezesc a lui Nuta Craciun
cu 11 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog În spatele soarelui a lui Nikol MerBreM
cu 11 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog Lacrimi a lui Vasilisia Lazăr
cu 11 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog Nimic nu e visare a lui gabriel cristea
cu 11 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog Aştepţi tăcut să te întorci acasă a lui Camelia Ardelean
cu 11 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog Lună destrămată a lui Camelia Ardelean
cu 11 ore în urmă
Postare de log efectuată de Stanescu Valentin
cu 11 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog Sonetul e-o mătase deşirată a lui Camelia Ardelean
cu 11 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog Cu traista-n băţ am pribegit prin lume a lui Camelia Ardelean
cu 11 ore în urmă
Stanescu Valentin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog VALENTA azi de ziua ta a utilizatorului Stanescu Valentin
cu 11 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog Mai lasă-mă o vară (sonet) a lui BOTICI GABRIELA
cu 11 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog Figuri de lut (sonet) a lui BOTICI GABRIELA
cu 11 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor