Premiul al II-lea la secțiunea Poezie: „Mă încolțește toamna” de Emilia Amariei

[Vasilisia Lazăr]

Mă încolțește toamna

                           

E-o dimineață mută, plumburie,

Cocoșii fără vlagă cântă-n zori,

Iar cerul are-o mască tuciurie

De parcă-și pierde spectrul de culori.

 

Privind la iarba palidă, sticloasă,

Sub tălpi mi se zdrobește orice gând,

Se joacă printre pașii mei o coasă

Care-mi retează visele pe rând.

 

Port un corset pe inimă și strânge,

Pulsează-n capilare-un timp trecut,

Însingurarea-mi bea mereu din sânge

Și-n față-mi stă un zid de netrecut.

 

Mă încolțește toamna ca pe-o pradă,

Prin vene-mi curg tăceri și vestejiri,

Un vânt nebun se-nvârte prin ogradă

Și colbul mi se-mprăștie-n priviri.

 

Atâtea toamne mi-au trecut prin carne

În așteptarea iernii frunzărind,

Iar cerbii cei rămași fără de coarne

Mi-au tot păscut prin gânduri hoinărind.

 

În lumea adormită-i dimineață

Și parcă viața zace-ntr-un hangar

Înconjurat cu burniță și ceață,

De care zeii lumii n-au habar.

[Valeria Merca]

Felicitări!

[Vasilisia Lazăr]

Felicitări, Emilia!

[Sofia Sincă]

Felicitări pentru premiul. Poezia a meritat acest premiu.

Sper să beneficiem mai mult de poezia ta.

Sofi

[Nikol MerBreM]

Felicitări!

Cu bucurie şi drag,

Nikol :)

[Nădejde Angelina]

Felicitări!