Tremurând de indignare, Clara închise telefonul, curmând brusc strigătele absurde și necontrolate ale bărbatului de la celălalt capăt. Dar știa că asta nu rezolvă problema și începu să conștientizeze tot mai limpede gravitatea situației. Înțelegea acum, că avea de-a face cu un individ periculos și neliniștea puse stăpânire pe ea. Bucuria excursiei dispăru înghițită cu lăcomie de îngrijorarea cea mai pură și mai intensă. Nu aveau nici un sens protestele, enervarea ce-i întuneca rațiunea, refuzul agresiv și instinctiv, care se dovedea tot mai justificat după fiecare confruntare cu Hamid. Acum Clara, trebuia să găsească soluții concrete pentru a ieși din încurcătura în care se afla. Pentru început decise să nu mai fugă, să nu mai minimalizeze pericolul în care se afla și să aibă cu el o discuție directă, să-i arate că nu-i mai e teamă de el, să-i explice de ce nu dorește o relație cu nici un bărbat  și spera din tot sufletul să fie cât mai credibilă și cât mai convingătoare.

   După ce se mai calmă puțin, încercă să participe mai mult la discuțiile ce se legau între tovarășii de călătorie și să se implice în activitățile distractive ce se improvizau pentru a combate plictiseala drumului. Evită să redeschidă telefonul de teamă să nu-l audă din nou sunând. În ciuda tuturor strădaniilor ei, ziua fu un eșec total. Ajunse acasă după miezul nopții și se rugă cerului să nu dea ochii cu cel care acum îi ocupa gândurile și îi uzurpase liniștea. Din fericire în fața blocului nu era nimeni și ea respiră ușurată. Tastă codul de deschidere al ușii de la scară cu degete febrile, privind în toate direcțiile și intră în scara slab luminată cu inima bubuind de teamă. Urcă scările până la apartamentul ei ceva mai liniștită. Când se pregătea să introducă cheia în ușa casei, o mână fermă îi sufocă țipătul de groază, în timp ce o voce șoptită îi sugera să tacă, cu modulații dintre cele mai amenințătoare și mai convingătoare. Fu împinsă în întunericul casei, iar ușa fu închisă cu grijă în urma lor. Dacă brațul ferm ce o ținea într-o strânsoare de fier ar fi încetat să o susțină, Clara s-ar fi prăbușit pe pardoseală, ca o păpușă stricată. Încetase să mai respire, deși gura îi fusese eliberată. 

   - Unde e nenorocitul ăla de întrerupător! auzi ea în beznă. Instinctiv îl apăsă și în oglinda din hol i se prezentă un spectacol terifiant care îi smulse un strigăt de spaimă. Asta o costă o palmă grea ca un trăsnet ce o izbi cu fruntea de perete, pe care-l înroși cu sângele ce îi țâșni imediat din nas. Închise ochii și alunecă pierdută pe pardoseala rece. ” Mă va ucide!” mai apucă ea să gândească înainte să cadă într-un leșin izbăvitor.

   Hamid, văzând dezastrul pe care îl provocase frustrarea și furia lui necontrolată, se apucă cu mâinile de cap disperat, blestemându-și firea și idioția. Se aplecă îngrozit peste femeia leșinată, o ridică în brațe și o duse pe canapeaua din salonul abia luminat. O așeză cu grijă să nu-i facă și mai mult rău și căută amețit întrerupătorul. Când aprinse lumina, alergă în căutarea bucătăriei și se întoarse cu un pahar de apă și câteva cuburi de gheață, cu ajutorul cărora reuși să o readucă în simțiri pe Clara. Stătea în genunchi lângă ea strângându-i mâinile inconștient, cu ochii adânciți în ai ei și lacrimile îi ardeau chipul dezolat, curgând necontrolate peste mâinile lor încleștate. 

   Ochii Clarei exprimau nedumerire, teroare... Ai lui ...rușine, căință infinită și adorație. Simți cum mâinile ei se răsuceau într-ale lui și slăbi strânsoarea. Ea și le retrase ca să-și acopere cu ele fața tumefiată și îndurerată de lovitura primită. El făcu la fel cu ale lui. Printre degetele încleștate lacrimile se scurgeau nestăpânite. Tăcerea se izbea de pereți cu ecouri sinistre. Sufletele rănite se ascundeau în hăul conștiinței, unde se ferecară cu mii de lacăte și pe care nici o cheie din lumea asta nu le mai putea deschide vreodată. Dragoste greșită, ură autentică, vină și teroare, se amestecau, se respingeau scârbite, deznădăjduite. 

   - Dumnezeule, ce am făcut! se căina bărbatul disperat, știind că nu va mai putea repara nicicum răul făcut. Nu am vrut asta! Clara, știu că îți cer imposibilul, dar trebuie să uiți, să mă ierți! S-a adunat în mine furia de o zi întreagă. De ce ai închis telefonul? Am vrut să te aștept ca să vorbim... Sub privirea ei uimită și acuzatoare, plecă fruntea vinovat. Știu, m-am purtat ca un barbar, ca un infractor! Mi-am pierdut mințile pentru că te iubesc și nu pot suporta respingerea ta. De ce mă urăști? De ce mă respingi cu atâta îndârjire?

   Clara se ridică cu greutate, oprindu-i pornirea de a o ajuta, cu un gest ferm.

   - Îți cer să pleci acum din casa mea! Nu mă atinge! Pleacă din casa mea și din viața mea!  

   - Clara, dar...

   - Acum! îl somă ea privind în gol. Vocea ei părea că vine dintr-o altă dimensiune, încărcată de ură și  dispreț. Hamid se cutremură străbătut de un fior, tăcut și speriat de expresia ei, ce nu prevestea nimic bun. Spășit, înfrânt și deznădăjduit o mai rugă o dat mut, dar privirea ei sfredelea parchetul cu atâta intensitate de parcă voia să ajungă în străfundul tenebros al pământului, unde erau prizonieri toți demonii infernului. 

   - Te iubesc Clara! Am să mă întorc și o să te fac să mă ierți! se tângui el. Cu fruntea plecată adânc, se întoarse ca un condamnat la moarte către ușa pe care o trase după el cu multă precauție. Rămase sprijinit de ea clipe nedefinite, nefericit și deznădăjduit. Își blestemă firea, dragostea, soarta și pornirile sălbatice, semănate cu atâta temeinicie în educația și mentalitatea lui, de către cei din lumea sa și de societatea în care se născuse și se formase ca om.

   Clara se ridică și alergă la ușă baricadând-o cu tot ce avea la îndemână. Se privi lung în oglinda ovală, reflectând cu luciditate la tot ce trăise în noaptea aceea. Era încă șocată dar mulțumi cerului că scăpase numai cu atât. Era decisă să-și ia măsuri de apărare căci acum realiza foarte clar cu ce fel de personaj are de-a face. Sub pretextul iubirii, acel om își lua libertatea de a dispune de viața ei, de a se purta ca un stăpân, de a o persecuta și de a-i fura liniștea și independența. Nu se înșelase când instinctul ei suna alarmă maximă în prezența lui. Nu era decât un stalker periculos pe care trebuia să-l îndepărteze de ea cu orice mijloace. Era foarte furioasă.

   Se obloji cum putu mai bine pentru a-și recăpăta înfățișarea necesară pentru a doua zi când trebuia să iasă în lume și toată noaptea se învârti pe o parte și pe cealaltă, nereușind cu nici un chip să ațipească. Înspre dimineață, când somnul o fură pentru câteva minute, mintea ei retrăi întocmai agresiunea suferită și se trezi cu un țipăt  înfricoșat, acoperit de sunetul deșteptătorului. Extenuată și îngrijorată, Clara execută ca un robot ritualul cotidian, atrăgând involuntar curiozitatea colegilor și întrebările insistente ale prietenei sale. Nemaiputând suporta tensiunea, se destăinui acesteia și constată cu ușurare că se simțea mai bine, acum că putea împărți teama și frământările ei cu cineva.

Sprijinul moral pe care îl primi, înțelegerea și compasiunea, o ajutară să-și încropească un plan de acțiune.

       Va urma

Vizualizări: 117

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Cred din ce în ce mai puțin că este vorba despre isprava lui Cupidon. :) Aștept cu interes continuarea!

Minunat textul deși foarte neliniștitor viitorul pentru Clara! Aștept continuarea.

Un text, relativ, bine scris. Atenție mai multă la virgule. Aici, de exemplu, ai virgulă între subiect și predicat: Acum Clara, trebuia să găsească > Acum, Clara trebuia să găsească. Evită să repeți cuvinte într-o frază. Etc.

Subiectul - violența domestică - e des întâlnit în literatură. Să vedem cum exploatezi faptul că el face parte din altă cultură. 

Succes!

da Coza

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru acest an au donat:

Gabriela Raucă - 300 Euro

Monica Pester - 300 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

Activitatea Recentă

Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Adam izgonitul a utilizatorului Mihai Katin
cu 17 minute în urmă
Postare de log efectuată de Mihai Katin
cu 25 minute în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 29 minute în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 31 minute în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Iarnă pentru Eminescu a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 49 minute în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De ziua prieteniei vă spun: Bună seara! a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 55 minute în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Remember Ion Lazăr da Coza („Definiție”) a utilizatorului Vasilisia Lazăr
cu 58 minute în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mijesc albastre flori a utilizatorului gabriel cristea
cu 1 oră în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 1 oră în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului Maria îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului Monica Pester îi place postarea pe blog SONET LXXVII  (Mamă) a lui BOTICI GABRIELA
cu 2 ore în urmă
Postare de log efectuată de BOTICI GABRIELA
cu 7 ore în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 7 ore în urmă
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Erezia artei a utilizatorului Costel Zăgan
cu 10 ore în urmă
Utilizatorului Chris îi place postarea pe blog Erezia artei a lui Costel Zăgan
cu 10 ore în urmă
Utilizatorului Vasile Burduşa îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 15 ore în urmă
Utilizatorului Vasile Burduşa îi place postarea pe blog o clipă ... a lui Elisabeta Drăghici
cu 15 ore în urmă
petrut dan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 18 ore în urmă
Utilizatorului petrut dan îi place postarea pe blog o clipă ... a lui Elisabeta Drăghici
cu 18 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor