În câteva clipe, o liniște ca o capcană albă se instala în sufletul fiecăruia, pe fundalul semnelor de întrebare aruncate de nebun. Razele de iulie cădeau perpendicular pe gândurile îmbrăcate de sărbătoare. Pe aleile cu trandafiri, gâzele își desfăceau zborurile într-un du-te-vino continuu, dincolo de gard câinii se întinseseră la umbră și își mai ciuleau, din când în când, urechile, privind spre stăpânul lor care își trecea, des, degetul mare, peste suprafața noduroasă a bățului nelipsit din peregrinările sale printr-o lume numai de el cunoscută. Cascada arunca acorduri miraculoase, creând un tablou de basm.
Maria pregăti câteva sandvișuri pentru străinul de pe deal.
– Lasă-mă, te rog, să i le duc eu, se oferi comisarul.
Tânăra îi întinse pachetul.
– Mi-e teamă că nu vei căpăta nicio explicație, completă aceasta, bănuind intenția polițistului. Te vei întoarce mai bogat cu un drum prin enigmă, glumi Maria.
– Riscul face parte din meseria mea, crezi că voi tânji după cele câteva clipe pierdute?
Comisarul deschise poarta și porni spre coastă. Nebunul se ridică și se retrase câțiva pași.
– Nu te teme, zise Dan. Uite, ți-am adus ceva de mâncare. Îi întinse pachetul însă bărbatul din fața sa trecea cu privirile peste umărul lui Simionescu, cu forța unui fulger. Foamea îl rodea însă noua sa stare alunga această senzație. Era o piesă pe tabla de șah a destinului. Dar ce știa el despre toate acestea?  În memorie i se conturau umbre și cascade, năvăleau scene antagonice care fierbeau lângă un zid din baloane de săpun.
Dan Simionescu întoarse capul. Lângă poartă opri o mașină neagră. Așadar, aceasta îi captase atenția nebunului. Din mașină coborî un bărbat în jur de patruzeci de ani, cu privirea senină.
Toți cei prezenți pe terasă rămăseseră surprinși. Bogdan Davidescu era acolo, în fața lor. E drept, nu se încadrase în cele câteva zile despre care îi vorbise Mariei la telefon, dar găsise repede casa de la Zăvoaia, deloc străină și la fel de primitoare ca altădată. Tudor lipsea, însă familia se întregise printr-un nou membru: Tania.
– Bănuiam că sunteți aici, începu Bogdan, în loc de salut. Nu e loc mai frumos ca acesta pentru odihnă și… alte scopuri, continuă pe un ton slab, privind spre polițist. Bine v-am găsit, zise doctorul, cu privirea senină, deși tare mi-ar fi plăcut să se întâmple asta într-un alt context.
Maria se cufundă îndată într-un ocean de uimire. Doctorul venise din Austria, așa cum promisese. Nu-l mai văzuse din noaptea aceea blestemată și tare și-ar fi dorit să nu aibă nicio tangență cu ceea ce s-a întâmplat atunci. Bogdan făcu câțiva pași pe iarbă. Se apropie de comisar și îi întinse mâna.
– Trebuia să ne cunoaștem, preciză Dan Simionescu. Împreună vom parcurge pagini ce se vor descifrate! Sper că vom reuși, în memoria renumitului pictor Cristache.
– Aveți toată încrederea mea! Voi fi la dispoziția dumneavoastră. Tudor mi-era un prieten drag, asemenea tuturor celor care i-au fost alături.
Câinii se apropiară de Bogdan care îi mângâie pe rând. Chipul nebunului căpătă o aură luminoasă și se înveseli. Ar fi dorit să-i întindă și el mâna, să i-o strângă, însă făcu câțiva pași pe loc, în semn de respect și reținere totodată. Bogdan văzu în el un om rătăcit și dornic de regăsire.
– Nu, nu te-am uitat, Ursache, îi zise nebunului folosind un apelativ nou și intuind dorința acestuia. Apoi îi întinse și lui mâna. Cel din fața sa i-o strânse puternic, închizând ochii de câteva ori, dorind parcă o reconstituire a vremurilor de odinioară, puține și îndepărtate, dar fumegând ca o torță uitată pe țărmul apusului. Apoi continuă: Ia mâncarea de la domnul comisar! Și eu am ceva pentru tine. Câteva borcane cu gem, de toate felurile. Știam că-ți plac. Și mai știam că te voi găsi aici. Ești stâlpul tuturor întâmplărilor acestor meleaguri. Făceai parte din dinastia pictorului. Era un om bun, nu-i așa?
Nebunul dădu din cap, afirmativ. Așadar înțelegea perfect fiecare cuvânt.
Dan Simionescu și Bogdan Davidescu aveau ceva în comun: flerul. Fiecare trăsese aceeași concluzie și își schițase, cu rapiditate, un nou pas spre aflarea adevărului.
Doctorul o îmbrățișă pe Maria, cu dor. Nu ezită să-i mulțumească pentru dovada de încredere pe care i-o arătase, ascunzând comisarului mesajul trimis de el în acea dimineață nefastă când fusese nevoit să părăsească în grabă, țara.
– Știu că nu se încurajează astfel de gesturi, însă voi face o excepție. Pentru mine contează, preciză Bogdan, mai ales că m-am întors definitiv acasă.
Și fiecare dintre cei prezenți primi câte un cuvânt de revedere. Emilia Cristache se așezase lângă Tania și își păstra cu sfințenie bucuria pe chip. Pe noul venit îl primi însă cu un surâs egal cu nepăsarea, ceea ce nu-i scăpă Mariei.
Scriitorul își notase aspecte de toate nuanțele. Alerga de la un personaj la altul, trăgea brazde paralele multe dintre ele de rezervă  și presăra scântei de-a lungul și de-a latul filelor. Romanul său căpăta contur, apăreau nuanțe noi iar importanța lor putea fi covârșitoare.
Când dădu cu ochii de Anca, privirile doctorului s-au întunecat instantaneu. Nu se aștepta să întâlnească pe acea femeie aici. Era clar că nu pășise cu dreptul, oricât s-a străduit să facă asta.
Logodnica scriitorului vorbise destul de puțin. Părea o femeie absentă și fuma des. Brunetă, cu părul lung, mignonă, atrăgea atenția prin excesul de inele pe degete, toate de aur, unele cu pietre, altele simple, pe care le tot mișca, circular, ușor agitată.
– Tu ce cauți aici? o întrebă Bogdan.
– E cu mine, sări scriitorul. Logodnica mea! Dar ce se întâmplă?
Ștefan Deleanu se ridică de pe scaun, în semn de protest.
– Se întâmplă că, nu mai demult decât ieri, m-a sunat și m-a amenințat că nu se lasă până când voi fi cap de listă printre vinovați.
– Nu se poate, sigur e o confuzie. Anca e logodnica mea de câteva luni.
– Mai precis? întrebă Bogdan.
Scriitorul se gândi.
– Nu cumva coincide cu perioada în care ai început biografia pictorului?
– Ba da. Am cunoscut-o chiar aici, la Tudor.
– Și eu tot aici am cunoscut-o, Ștefan, însă mai demult. Acum să-mi spună ea, de ce a înlocuit tabloul meu cu un fals? Nu-i așa că n-ați observat, domnule comisar?

Vizualizări: 137

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Câinii se apropiară de Bogdan care îi mângâie, pe rând.  Aș zice că fără virgulă.

paralele - multe dintre ele de rezervă - și presăra   trebuie cratime mari, nu liniuțe-de-unire.

Nu se aștepta să întâlnească pe acea femeie aici.

Și eu tot aici am cunoscut-o, Ștefan, însă mai demult.

Uhu... preserăm piperul curiozității în labirint.

da Coza

Captivata definitiv. Urmaresc cu interes povestea ta. Observ cu placere ca poezia isi poate gasi loc chiar si intr-un roman politist. 

Cu drag,

Ai încurcat iţele şi mai mult... scopul romanului de fapt. Rezolvarea misterului este încă departe şi e bine că este aşa. Până atunci ne mai delectezi cu fraze îmbrăcate în aura uşor lirică, dar care nu deranjează. Dimpotrivă personalizează romanul tău poliţist. Suspansul pluteşte ca şi vina aruncată asupra tuturor.

Dar să nu anticipăm.

Am citit cu interes şi plăcere!

Sofy

    Nuanțe  descriptive . Acțiunea e în stand by . Succes!

Reverență continuă, da Coza! Mare nevoie am de ochiul tău ager! Bogată sunt că atinge cuvintele mele! Mulțumesc!

Ion Lazăr da Coza a spus :

Câinii se apropiară de Bogdan care îi mângâie, pe rând.  Aș zice că fără virgulă.

paralele - multe dintre ele de rezervă - și presăra   trebuie cratime mari, nu liniuțe-de-unire.

Nu se aștepta să întâlnească pe acea femeie aici.

Și eu tot aici am cunoscut-o, Ștefan, însă mai demult.

Uhu... preserăm piperul curiozității în labirint.

da Coza

Uneori mi-e teamă că alunec prea mult în poezie, Corina! Să mă trageți de mânecă:)

Mulțumesc!
Corina Militaru a spus :

Captivata definitiv. Urmaresc cu interes povestea ta. Observ cu placere ca poezia isi poate gasi loc chiar si intr-un roman politist. 

Cu drag,

Înseamnă că până aici e bine:)

Vinovatul e printre noi:)

Mulțumesc de ajutor și încredere!

Cu drag,

Sofia Sincă a spus :

Ai încurcat iţele şi mai mult... scopul romanului de fapt. Rezolvarea misterului este încă departe şi e bine că este aşa. Până atunci ne mai delectezi cu fraze îmbrăcate în aura uşor lirică, dar care nu deranjează. Dimpotrivă personalizează romanul tău poliţist. Suspansul pluteşte ca şi vina aruncată asupra tuturor.

Dar să nu anticipăm.

Am citit cu interes şi plăcere!

Sofy

Mulțumesc, Gabriela. Ești minunată că mă citești.

Îmbrățișări!

Gabriela Grădinariu a spus :

    Nuanțe  descriptive . Acțiunea e în stand by . Succes!

Mda... frumos, prima frază m-a cucerit totalmente, făcându-mă să uit că citesc un roman poliţist...

O mică cârcoteală pe care am descoperit-o, realizând că totuşi citesc un roman de factură poliţistă:

,,– Știu că nu se încurajează astfel de gesturi, însă voi face o excepție. Pentru mine contează, preciză Bogdan, mai ales că m-am întors definitiv acasă.'', din text, reiese că Bogdan, spune Mariei cu voce tare, acest lucru, de faţă fiind şi comisarul. Oare mai târziu, nenea comisarul nu-l va întreba: care sunt aceste gesturi, etc?

Concluzie: Tudor pleacă în lumea celor drepți cu un ''dor'', şi apare Tania ca o... taină!

Cu prietenie,

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

Zile de naştere

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru acest an au donat:

Gabriela Raucă - 300 Euro

Monica Pester - 300 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

Activitatea Recentă

Utilizatorului Viorel Grădinariu îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 2 ore în urmă
bolache alexandru a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog rapsodie de Martie a utilizatorului Floare Arbore
cu 3 ore în urmă
bolache alexandru a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Haide a utilizatorului Răduță If. Toader
cu 3 ore în urmă
Utilizatorului bolache alexandru îi place postarea pe blog Haide a lui Răduță If. Toader
cu 3 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 4 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 4 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 4 ore în urmă
BOTICI GABRIELA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 6 ore în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 8 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 8 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 8 ore în urmă
Elena Lucia Spătariu Tudose şi petrut dan sunt acum prieteni
cu 8 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Adam izgonitul a utilizatorului Mihai Katin
cu 10 ore în urmă
Postare de log efectuată de Mihai Katin
cu 10 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 10 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 10 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Iarnă pentru Eminescu a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 10 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De ziua prieteniei vă spun: Bună seara! a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 10 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Remember Ion Lazăr da Coza („Definiție”) a utilizatorului Vasilisia Lazăr
cu 10 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mijesc albastre flori a utilizatorului gabriel cristea
cu 10 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor