Motto: "Mais où sont les neiges d'antan?"

François Villon

 

Pentru a realiza un tablou de iarnă îmi trebuie nişte fulgi de zăpadă.... De fapt, o mulţime de fulgi care să încropească troiene şi să înzăpezească drumuri, să acopere satul care, privit de pe măgura cu derdeluşul care se opreşte aproape de baltă (nici măcar nu e o baltă, ci un pârău, dar oamenii obişnuiesc să îl numească aşa), pare o ilustrată.

Şi îmi mai trebuie, de asemenea, nişte amintiri ale copilăriei, care, camuflate în noianul de zăpadă, să recreeze atmosfera micului univers rural, pierdut în marea câmpie, în maniera aceea inconfundabilă a lui Pieter Bruegel cel Bătrân.

Era seara de Ajun, iar satul era al nostru, al copiilor, mai mult ca niciodată. În cete pestriţe şi vesele, stârnind câinii de prin curţi, împânzeam până şi cele mai îndepărtate uliţe cu colindele noastre, pentru a căpăta bolindeţi. Moş Crăciun nu va veni în noaptea următoare, aproape toţi îl uitaseră, îl aşteptam pe Moş Gerilă, abia de Revelion, sărac şi el în vremurile acelea sărace.

Ne mulţumeam deci şi noi, copiii, cu nuci şi cu gutui, cu covrigii, cu biscuiţii şi cu napolitanele cumpărate la kilogram de la magazinul din sat, cu merele mocanilor veniţi din zona de deal în căruţele lor cu coviltir şi date sătenilor, la schimb, pe porumb şi grâu, cu rarele bomboane în staniol cumpărate de cei care lucrau la oraş.

Dar pentru că, atunci, mai credeam în poveşti şi seara aceea era una a minunilor, o întâlneam chiar şi pe Sfânta Vineri - o bătrână care locuia în casa cu duzi de vizavi de primărie. Sprijinită într-un baston, cu şorţ înflorat şi cu broboadă pe cap, aceasta ne împărţea bolindeţi, adevăraţii bolindeţi, nişte colaci mici, împletiţi, abia scoşi din ţest şi unşi cu miere.

Şi tot dintr-o lume magică părea că vine şi bătrânul preot, a cărui figură luminoasă, cu barbă albă şi ochi blajini, semăna cu cea a sfinţilor pictaţi pe vechii pereţi ai bisericuţei sale. Se simţea împovărat de ani şi inutil, ţinea o slujbă pentru câteva bătrâne care, presimţind apropierea morţii, voiau să se împace cu Dumnezeu, un Dumnezeu pe care preotul îl întreba, din ce în ce mai des, unde plecase din inimile oamenilor.

Iar cea mai puternică amintire, cea mai caldă poate, e aceea a bunicii făcând cozonaci. Deşi nu ştia să scrie, punea totdeauna degetul în locul semnăturii atunci când poştaşul îi aducea pensia, aceasta ( hotărâserăm eu şi sora mea, după îndelungi comparaţii şi degustări) făcea cei mai buni cozonaci din sat.

Frământatul aluatului într-o copaie nu prea mare, cumpărată anume din bâlciul care se organiza toamna, de Sfântul Dumitru, avea ceva de ceremonial. În bucătărie nu se auzea decât trosnetul lemnelor în soba cu plită, iar noi stăteam smerite pe nişte scaune scunde de lemn, cu trei picioare (promiseserăm că vom fi cuminţi şi nu ne vom vântura pe uşi) şi asistam la ritual.

Urmăream fermecate amestecarea făinii cernute de trei ori, a ouălor, drojdiei, zahărului, laptelui, cojii rase de lămâie, a esenţelor puternice de rom sau de vanilie, cu mare grijă şi într-o ordine anume. Mâinile aspre, noduroase, bătătorite de muncă ale bunicii păreau că frământă nu doar coca, ci şi gândurile sale. Strânse în pumn, loveau aluatul cu o oarecare forţă şi efortul se oglindea în expresia concentrată a feţei sale ridate, iar gândurile îi rătăceau, poate, la viaţa aspră pe care o dusese, cu războiul din care bărbatul i se întorsese rănit, cu pierderea pamântului, nu foarte mult, pe care îl avuseseră, odată cu colectivizarea, cu munca ei la CAP, cu ridicarea unei case trainice, din cărămidă, mai târziu, cu greutăţile zilnice, o viaţă ca o luptă, fără încetare, fără odihnă... La un moment dat degetele prindeau cu gingăşie marginile aluatului şi îl împingeau spre mijloc, parcă îl împătureau, ca o mamă care îşi înfaşă copilul în scutec. Observam pe faţa bunicii un zâmbet discret şi ghiceam vorbe de alint, poate se gândea la copiii ei, o fată şi un băiat, care făcuseră şcoli înalte, îşi întemeiaseră familii, deveniseră oameni respectaţi, cu care se mândrea.

Când aluatul se desprindea de pe mâini însemna că este gata, iar bunica şoptea câteva cuvinte dintr-o rugăciune şi făcea semnul crucii, acoperea copaia cu un ştergar alb, de in, şi o aşeza sus, pe sobă, la căldură. Din când în când verifica dacă s-a dospit, iar noi nu aveam voie să ne minunăm, să comentăm ceva, ca să nu aruncăm asupra lui deochiul şi să nu mai crească.

Drept răsplată pentru că fuseserăm cuminţi, căpătam, atunci când bunica aşeza în tăvile tapetate cu făină coca parfumată şi umplutura de stafide, nuci sau cacao, câte o porţie din acestea, pentru a ne face propriii noştri cozonaci.

***

În fiecare an mă întorc acasă de Crăciun. Acoperit de zăpadă, privit de pe măgura cu derdeluş, satul pare acelaşi. E o iluzie... Alte cete de copii cântă colinde, stârnind câinii de prin curţi, Moş Crăciun va veni sigur cu o mulţime de cadouri, copiii chiar îi trimiseseră scrisori (Moş Gerilă parcă nu existase niciodată); în biserica renovată o mulţime de oameni ascultă slujba rostită de un preot tânar care, în câţiva ani, îşi ridicase o vilă şi îşi înşela nevasta cu câte o văduvioară din sat, la magazinul universal devenit cârciumă se ascultă manele. Sfânta Vineri a murit de mult, au rămas doar duzii să vegheze casa pustie de vizavi de primărie, a murit şi bunica, iar bunicile de acum cumpără cozonaci.

Vizualizări: 68

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Impresionant text în spiritul sărbătorilor de iarnă! Ce vremuri... ce sărbători! Însă, din păcate farmecul lor a dispărut.

Cei mai trecuţi în vârstă putem trăi, încă acele clipe, prin amintiri. Suntem mai bogaţi. În schimb contemporanii mai tineri nu ştiu de aşa ceva şi nici nu-i impresionează.

Am citit cu deosebită încântare textul care mi-a adus sărbătorile de iarnă mai aproape. Cât de bun ar fi fost pentru concurs...

Deosebită apreciere, Sofy!

Ce parfum are textul tau si ce final amar(real, din pacate)!

Frumos scris!

Cu prietenie,

Multumesc!

Sofia Sincă a spus :

Impresionant text în spiritul sărbătorilor de iarnă! Ce vremuri... ce sărbători! Însă, din păcate farmecul lor a dispărut.

Cei mai trecuţi în vârstă putem trăi, încă acele clipe, prin amintiri. Suntem mai bogaţi. În schimb contemporanii mai tineri nu ştiu de aşa ceva şi nici nu-i impresionează.

Am citit cu deosebită încântare textul care mi-a adus sărbătorile de iarnă mai aproape. Cât de bun ar fi fost pentru concurs...

Deosebită apreciere, Sofy!

Multumesc!

Corina Militaru a spus :

Ce parfum are textul tau si ce final amar(real, din pacate)!

Frumos scris!

Cu prietenie,

De când banul a cumpărat şi sufletul, totul s-a schimbat! Bătrânii noştri - copii fiind - ştiau că merg cu colindul să vestească Naşterea Domnului, acum copiii nu ştiu de ce merg, ba ştiu  -  merg să adune bani... şi-i păcat! 

Cu bucuria lecturii, Elena


Multumesc .
Elena Mititelu a spus :

De când banul a cumpărat şi sufletul, totul s-a schimbat! Bătrânii noştri - copii fiind - ştiau că merg cu colindul să vestească Naşterea Domnului, acum copiii nu ştiu de ce merg, ba ştiu  -  merg să adune bani... şi-i păcat! 

Cu bucuria lecturii, Elena

    Frumos text! Ritualul framantarii, trairile bunicii si ale autoarei sunt amestecate cu atata emotie si sunt atat de autentice ,incat inima mi-a tresarit.Felicitari!

Multumesc.

Gradinariu gabriela a spus :

    Frumos text! Ritualul framantarii, trairile bunicii si ale autoarei sunt amestecate cu atata emotie si sunt atat de autentice ,incat inima mi-a tresarit.Felicitari!

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru acest an au donat:

Gabriela Raucă - 300 Euro

Monica Pester - 300 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

Activitatea Recentă

BOTICI GABRIELA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 32 minute în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 2 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 3 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 3 ore în urmă
Elena Lucia Spătariu Tudose şi petrut dan sunt acum prieteni
cu 3 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Adam izgonitul a utilizatorului Mihai Katin
cu 4 ore în urmă
Postare de log efectuată de Mihai Katin
cu 4 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 4 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 4 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Iarnă pentru Eminescu a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 5 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De ziua prieteniei vă spun: Bună seara! a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 5 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Remember Ion Lazăr da Coza („Definiție”) a utilizatorului Vasilisia Lazăr
cu 5 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mijesc albastre flori a utilizatorului gabriel cristea
cu 5 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 5 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 5 ore în urmă
Utilizatorului Maria îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 5 ore în urmă
Utilizatorului Monica Pester îi place postarea pe blog SONET LXXVII  (Mamă) a lui BOTICI GABRIELA
cu 6 ore în urmă
Postare de log efectuată de BOTICI GABRIELA
cu 11 ore în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 12 ore în urmă
Chris a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Erezia artei a utilizatorului Costel Zăgan
cu 14 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor