Lacome izbânzi

[Ada Nemescu]

Ce-ai rătăcit prin mine, nu-s doruri ce apasă

Nici stea nelogodită ce nu a fost cântată

E ochi de apă dulce și dor de-ntors acasă

Lumină ce doar ție lucind, se mai arată

*

Ce a rămas în urmă, nu-i anotimp uitat

E sufletul scânteie mișcând a întuneric

E pasul greu și brațul rămas neîntâmplat

În taina unei vieți cu visu-i alb și sferic

*

Nu-i seară încă, nu! Când tu auzi lumina…

Că te-am iubit, mă vei ierta vreodată?

Harpoane-ai smuls din mine, dar tot a mea e vina

De ce–am purtat speranța-ndoliată?!

*

Ce strigă-n ceață păsări e adevăr primit

Ca viscolu-n surdină ferestrelor tăcerii

În vene și în gând definitiv zidit

Te-ai răstignit ca sarea pe buza dulce-a mării

*

Nu suntem frunze, nu! Să ne mințim plecând

Și nici noian de ploi, ce deghizate-n rouă

N-au mai avut nici chei să intre în pământ

Cerșind în ochii noștri o altă viață, nouă…

*

Absenți vom fi, nu se mai nasc povești

Chiar dacă-n ochi rotunzi șoptește albă, luna

Captivi visăm în cușca vie: sunt ? mai ești

În dreapta împrejur, sau stânga, e totuna…

*

Ar trebui ca teama să-ți cuprindă

Umerii buni de reazem pentru vise

Când universu-și poartă dorințele la grindă

Nu-ți mai ajungi cu fapta promisele promise

*

Eu nu-s minciună, nu! Sunt doar o așteptare

Și mă închin la dogme, dar fără compromis

Cu umbra mea semnez un pact subtil și doare

Rocada-aceasta simplă între real și vis.

aDa nemescu

[Ada Nemescu]

Mihaela Popa apreciez vizita și sfatul, părerea obiectivă... 

fără să mă explic, eu simt să argumentez (poate mie însămi!) tot în versuri ce exprimă sufletul... complicat, așa cum sunt ... :) aDa

[Mihaela Popa]

frumos, dar puţin cam stufos

[Ada Nemescu]

Valeria Merca mulțumesc pentru străduință și obiectivitate...voi ține cont

Spor și inspirație, cu drag, aDa

[Valeria Merca]

Am citit și recitit. Sunt câteva metafore demne de reținut. Subscriu Sofiei cât privește întinderea textului și prozodia mai puțin reușită în câteva cazuri. Ai și expresii uzitate, vezi versul 2 din strofa 3. Una peste alta, găsesc aici un text muncit, scris cu sensibilitate.  

[Ada Nemescu]

Reus mulțumesc pentru citire și like... spor și inspirație! aDa

[Ada Nemescu]

 Sofia Sincă, mulţumiri!

Am modificat titlul ţipător...

Ritmul şi rimele nepotrivite dovedesc că nu scriu o poezie perfectă, încerc să evoluez, desigur...

Cât despre numărul prea mare de strofe/versuri, aici cred că nu este neapărat ceva rău... şi nici nu vreau să dau exemple de poeme/poezii cu număr mare de strofe...este aşa cum simţi atunci când scrii... muzulica, bat-o vina :))

Consideraţie, aDa

[Ada Nemescu]

Dorinel, mulţumiri! aDa

[Sofia Sincă]

În ritm de romanță cu tot arsenalul ei. Cuvinte multe, versuri și strofe multe. Și desigur când este mult, este și de prisos și se și greșește. Astfel ai ritmuri sărite și rime nepotrivite. Putea fi mai scurtă poezia și esențializată. Apoi titlurile poeziilor nu se scriu cu majuscule. Țipă la cititor nu este estetic.

Dar am citit cu plăcere,

Sofi

[Pop Dorina]

Am poposit cu drag. Felicitări, dragă aDa!

[Ada Nemescu]

Mulțumesc Grig, mă onorează comentariul și comparația...

A fost concepută în momente de tristețe ucigătoare, neînțelesurile sunt la fel de intacte,

în viața asta sunt lucruri care nu se fac... Ești generos, mulțumiri pentru aprecieri..aDa