Stăteam într-una dintre zile pe terasa unui local, să-mi trag o clipă sufletul atât de agitat de veșnica alergare pentru rezolvarea problemelor zilnice. Eram atât de obosit și deprimat încât abia le mai făceam față. Abia mai vedeam lumea din jur, cu mintea frământată tot timpul de numărul și dificultatea lor.
Mi-era capul calendar. Încercam să le trec în revistă cu ochii întorși spre ecranul minții, să le înșir să nu le uit și să încerc soluții pentru fiecare în parte: cum s-o scot la capăt cu banii, cu leafa mică și micile afaceri în paragină, de unde să mai iau bani și unde să mai dau, ce lucruri să mai vând și ce lucruri să mai cumpăr, să-mi iau o mașină în leasing ori second-hand, cum să fac să-mi iasă mai repede dosarul de la primărie cu aprobările necesare, pe cine să găsesc să pună o vorbă la șefii mei, ce pilă să găsesc la judecătorul X să mi-l scape pe amicul Y, cum s-o scot la capăt cu boacănele pe care mi le-au făcut copiii… și câte și mai câte, de mi se învârtea mintea ca o morișcă și vedeam lumea tulbure în jurul meu.…
Eram parcă amețit ca de un alcool greu deși nu băusem decât o cafea și ca să nu cad de pe scaun am încercat să-mi pironesc privirile într-un rondou de flori din apropiere. Mă uit fix la corolele multicolore, strălucind de picuri de apă, căutînd disperat un punct de sprijin. Când deodată mă străfulgeră un gând! Nu știu cum și nu știu de unde venit. Și-anume că n-am mai văzut de multă vreme un fluture zburând din floare-n floare!
Sunt lovit brusc de un fel de atac de panică. Unde să fi dispărut toți fluturii? De ce nu mai sunt fluturi cu miile ca atunci când eram copil? Doamne, mulți mai zburau atunci peste tot în jur: pe câmpuri, pe garduri și prin grădini, pe marginea bălților după ploaie. Fluturi albaștri, roșii, galbeni, albi, unii mici ca cei ce ieșeau după ploaie, alții uriași de te speriai de ei ca de niște lilieci de noapte, era o încântare să-i vezi peste tot săltând prin aer ca niște confetti multicolore!
Alergam și eu după ei, ca un fluture mai mare, îi însoțeam de la o floare la alta… și fluturii nu se temeau de mine, mă simțeau de-al lor, mă lăsau să mă apropii mult de ei, mă lăsau să le văd culorile de pe aripi iar atunci când mă apropiam cu ochii doar la o palmă de ei își deschideau larg aripile doar pentru mine! Să-i pot admira în voie.
Cu gândul la fluturi am uitat cu desăvârșire de toate problemele zilnice. Mă obseda doar un singur gând. Cine ar putea să mă lămurească? Umblam bezmetic, mereu căutând pe cineva să-mi răspundă la singura întrebare ce mi se învârtea in creier. Întrebam disperat oamenii de peste tot, prieteni, apropiați ori necunoscuți:
- Oameni buni! Voi ați mai văzut fluturi?
Se uitau la mine ca de pe altă lume:
- Nu…! Da ’ ce-ți veni? – răspundeau cu toții, invariabil. Nu am mai văzut de mult, de când eram copii. Cine știe? Or fi dispărut cu toții pe undeva. Or fi murit… ori i-o fi omorât cineva….
De la o zi la alta eram tot mai disperat. Abandonasem cu totul toate treburile mele zilnice reușind să-i sperii de-a binelea pe toți cei din jur cu obsesia mea pentru fluturi. Șușoteau cu toții în spatele meu:
- A luat-o razna, săracul. Numai fluturi îi mai umblă prin cap. Și era om serios! Își vedea de problemele lui. Ce l-o fi apucat cu fluturii? Ce contează dacă mai sunt ori nu mai sunt? Ce câștig ne aduc nouă fluturii?
Am văzut că nimeni dintre oameni nu mă putea ajuta. Atunci am părăsit cu totul nu numai problemele zilnice, am părăsit orașul cu totul! Și am început să hoinăresc pe câmpurile înflorite, prin păduri și pe margini de ape, ca atunci când eram copil. Umblam bezmetic de la o floare la alta în căutarea prietenilor mei de odinioară. Dar ochii încă mi-erau încețoșați și parcă nu vedeam bine. Mi-am spălat bine ochii la izvoare și cu roua de pe flori. Și ochii au început să mi se limpezească… și-atunci am început să-i văd zburând peste tot! Pe ei, fluturii! Erau cu miile, peste tot, de toate formele și culorile, ca atunci în copilărie! În sfârșit eram liniștit și fericit! Fluturii erau la locul lor și zburau la fel ca-ntotdeauna! Atâta doar că noi nu mai aveam ochi pentru ei! Nu mai aveam ochi pentru fluturi!

Vizualizări: 189

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Oameni ai orașelor - victime ale tristeților, însingurărilor, stresului. Nu mai pot vedea frumosul de lângă ei. Doar dacă se retrag în natură și trăiesc conform cu ea o pot simți.
Mica proză este condensată, picurată cu figuri de stil adecvate, limbaj literar, pur, corect. Ușor moralizatoare.

De reproșat: - Nu…! Da ’ Corect: - Nu!… Da’ 

Am citit cu plăcere și am apreciat,

Sofi

Sofia Sincă, mulțumesc pentru lectură și aprecieri! Și reproșul îndreptățit! Mi-au ”scăpat” acele trei puncte, ca și cu alte ocazii. :) O zi frumoasă!

Sofia Sincă a spus :

Oameni ai orașelor - victime ale tristeților, însingurărilor, stresului. Nu mai pot vedea frumosul de lângă ei. Doar dacă se retrag în natură și trăiesc conform cu ea o pot simți.
Mica proză este condensată, picurată cu figuri de stil adecvate, limbaj literar, pur, corect. Ușor moralizatoare.

De reproșat: - Nu…! Da ’ Corect: - Nu!… Da’ 

Am citit cu plăcere și am apreciat,

Sofi

Ion Ion, mulțumesc pentru lectură și apreciere! Mă bucur mult dacă ți-a plăcut mica mea proză.

Ion Ion a spus :

Foarte frumos! Felicitări!

Superb! Superb! Superb! M-a frapat trecerea de la multitudinea de probleme cotidiene, frământări zilnice, la cea cu „unde au dispărut fluturii?”. Nimeni nu se așteaptă la așa o trecere. Dureros de frumos! Citind această lectură, am avut așa, ca o... revelație. Probabil că toate sunt la locul lor, așa cum au fost dintotdeauna, numai că noi nu le mai vedem. Nu mai avem vreme să le vedem. Minunat!

Mai lipsesc niște virgule, dar parcă mai contează? :)

acum ca mi-ati atras atentia, realizez ca nu prea am vazut nici eu fluturi. daca ma gandesc bine, chiar deloc. in timp ce citeam micul text, ma gandeam ca poate vederea fluturilor este o calitate a copilariei :)) dar nu cred. cred ca ne pierdem noi pe drum si ramanem pierduti, spre deosebire de autor care constientizeaza si incearca sa se regaseasca...

citit cu placere,

Mulțumesc mult pentru aprecieri și mă bucur că micul meu ”poem în proză” a plăcut! S-a vrut un fel de ”semnal de alarmă” la ceea ce se întâmplă cu noi absorbiți de iureșul vieții moderne.

Vasilisia Lazăr a spus :

Superb! Superb! Superb! M-a frapat trecerea de la multitudinea de probleme cotidiene, frământări zilnice, la cea cu „unde au dispărut fluturii?”. Nimeni nu se așteaptă la așa o trecere. Dureros de frumos! Citind această lectură, am avut așa, ca o... revelație. Probabil că toate sunt la locul lor, așa cum au fost dintotdeauna, numai că noi nu le mai vedem. Nu mai avem vreme să le vedem. Minunat!

Mai lipsesc niște virgule, dar parcă mai contează? :)

Chris, mulțumesc de vizită și de comentariu. Viața noastră agitată și plină de stres cotidian ne așază ca un fel de ceață pe ochi ce ne împiedică să vedem limpede. Textul s-a vrut un fel de ”trezire” din beția vieții tumultuoase cotidiene, un moment de panică și conștientizare a revenirii la ”matcă”.

Chris a spus :

acum ca mi-ati atras atentia, realizez ca nu prea am vazut nici eu fluturi. daca ma gandesc bine, chiar deloc. in timp ce citeam micul text, ma gandeam ca poate vederea fluturilor este o calitate a copilariei :)) dar nu cred. cred ca ne pierdem noi pe drum si ramanem pierduti, spre deosebire de autor care constientizeaza si incearca sa se regaseasca...

citit cu placere,

M-a obsedat acest text toată ziua de azi, dar și o întrebare. Eu nu știu unde au dispărut ciorile. Când eram copil se făcea câmpul negru de ciori, iar când se schimba vremea, nu mai spun ce era. Și acum nici una nu mai este. Și chiar mi-am făcut timp să le văd. Și nu-s. :)

Chiar așa. Și eu, dacă stau bine să-mi aduc aminte, cândva, de toamna până primăvara, erau înțesați copacii de ele, mai ales salcâmii din câmpuri și lunci. Acum rar mai zboară câte una de parcă ți-e dor să mai auzi un croncănit de cioară. :) Ceva s-a întâmplat, probabil chimizarea excesivă a culturilor sau măsurile de reducere a lor ca fiind dăunătoare, ori s-or fi retras în locuri mai izolate de civilizație, nu știu...

Vasilisia Lazăr a spus :

M-a obsedat acest text toată ziua de azi, dar și o întrebare. Eu nu știu unde au dispărut ciorile. Când eram copil se făcea câmpul negru de ciori, iar când se schimba vremea, nu mai spun ce era. Și acum nici una nu mai este. Și chiar mi-am făcut timp să le văd. Și nu-s. :)

:)) Dumneavoastră ați întâlnit până la urmă fluturii, dar eu cred că am ce umbla să găsesc ciorile. Da, și eu m-am gândit la chimizare. Unde să plece în altă parte? Nu știu...

Grig Salvan a spus :

Chiar așa. Și eu, dacă stau bine să-mi aduc aminte, cândva, de toamna până primăvara, erau înțesați copacii de ele, mai ales salcâmii din câmpuri și lunci. Acum rar mai zboară câte una de parcă ți-e dor să mai auzi un croncănit de cioară. :) Ceva s-a întâmplat, probabil chimizarea excesivă a culturilor sau măsurile de reducere a lor ca fiind dăunătoare, ori s-or fi retras în locuri mai izolate de civilizație, nu știu...

O proză condensată, bine scrisă, pe care-o putem privi ca pe un semnal de alarmă la deteriorarea zilnică a calității umane. Nu! Fluturii n-au plecat niciunde, dar noi cu problemele noastre - existente sau multiplicate uneori fără sens - nu avem ochi să-i vedem.

Am citit cu drag. Admirație.

Mulțumesc mult pentru vizită, lectură și aprecieri! O zi frumoasă!

Pop Dorina a spus :

O proză condensată, bine scrisă, pe care-o putem privi ca pe un semnal de alarmă la deteriorarea zilnică a calității umane. Nu! Fluturii n-au plecat niciunde, dar noi cu problemele noastre - existente sau multiplicate uneori fără sens - nu avem ochi să-i vedem.

Am citit cu drag. Admirație.

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

Zile de naştere

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru acest an au donat:

Gabriela Raucă - 300 Euro

Monica Pester - 300 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

Activitatea Recentă

Utilizatorului Viorel Grădinariu îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 29 minute în urmă
bolache alexandru a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog rapsodie de Martie a utilizatorului Floare Arbore
cu 1 oră în urmă
bolache alexandru a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Haide a utilizatorului Răduță If. Toader
cu 1 oră în urmă
Utilizatorului bolache alexandru îi place postarea pe blog Haide a lui Răduță If. Toader
cu 1 oră în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 1 oră în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 1 oră în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 1 oră în urmă
BOTICI GABRIELA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 3 ore în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 6 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 6 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 6 ore în urmă
Elena Lucia Spătariu Tudose şi petrut dan sunt acum prieteni
cu 6 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Adam izgonitul a utilizatorului Mihai Katin
cu 7 ore în urmă
Postare de log efectuată de Mihai Katin
cu 7 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 8 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 8 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Iarnă pentru Eminescu a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 8 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De ziua prieteniei vă spun: Bună seara! a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 8 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Remember Ion Lazăr da Coza („Definiție”) a utilizatorului Vasilisia Lazăr
cu 8 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mijesc albastre flori a utilizatorului gabriel cristea
cu 8 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor