Vara, serile au un farmec unic, te îmbrățișează cu multă patimă ca o femeie îndrăgostită, te poate mângâia, dezmierda, aidoma unei toropeli vecină cu somnul, uneori te invită la meditație și amintirile, fie bune fie rele, te răscolesc și chiar pot face ravagii cu și în mintea ta.
       Într-o astfel de seară frumoasă de vară, în care te lași dus de val și plutești pe aripile invizibile ale razelor solare la apus, iar gândurile îți vorbesc în șoapte ademenitoare, un bărbat stătea pe balustrada lată a podului legănându-și parcă în ritm de vals, picioarele, privind fix printre vârfurile pantofilor râul ce curgea foarte tulbure, semn că în amonte plouase mult în cursul zilei, curgere ușor învolburată, despicată în două de piciorul masiv din beton al podului așa cum o taie prova unui vapor, formând valuri largi în laterale, în care dansau plutind și rotindu-se diferite obiecte, aruncate de cei  cărora nu le pasă de mama natură.
       Din când în când, câte un bidon din plastic se lovea de piciorul podului, tresărind parcă mirat că cineva îndrăznește să-i stea în cale, tulburându-i dulcea și confortabila plăcere a plutirii. Bărbatul, parcă trezit din letargie, începu să le numere în gând: „unul, două... gata, m-am hotărât, când al zecelea bidon va lovi piciorul podului, am să...”
       – Omule, chiar trebuie să faci asta.
       Fraza scurtă fusese rostită de o voce feminină, calmă și foarte clară, nu sunase nici a reproș și nici a întrebare, ton egal, cald, duios, aproape cantabil.
       Bărbatul tresări ușor, apoi strângând cu și mai multă putere balustrada podului, după ce o privi scurt, înțepeni ca o statuie: „cine naiba o mai fi și femeia asta de îndrăznește să-mi tulbure numărătoarea bidoanelor?”
       Femeia făcu câțiva pași apropiindu-se cu prudență în laterală, intrând astfel cât de cât în raza lui vizuală, sperând că așa îl va determina s-o privească mai mult timp. Dacă ar mai fi făcut încă doi pași și ar fi întins mâna, l-ar fi putut prinde în cazul în care el ar fi încercat să sară. Dacă ar mai fi făcut, dar prudentă, se opri.
       – Femeie, zise el printre dinți, apoi trăgând mult aer în piept și fără s-o privească răbufni ca o rafală de vânt, repetând: femeie, nu este problema ta, dacă trebuie sau nu. Stai pe loc, auzi, stai acolo, dacă mai faci încă un pas, te înhaț de păr și te trag după mine. Asta vrei? o întrebă pe un ton și mai răstit. Cred că nu vrei, așa că te rog să mă lași în pace și să-ți vezi de drum, nu ai altceva mai bun de făcut? Pleacă, n-auzi? Du-te în treaba ta, du-te unde ai plecat, hai, pa...
       – Calmează-te, omule, eu aud foarte bine, dar indiferent ce motiv ai, nu trebuie să te... să... se bâlbâii femeia.
       – Să mă ce? o întrebă rapid. De unde știi, ce vreau să fac cu adevărat?
       – Să... să... și arătă ea cu capul spre râu. Presupun că nu vrei să faci baie acum, reuși să spună ușor încurcată de tonul lui agresiv.
       – Și dacă vreau să fac, ce-ți pasă?
       – Gândește-te la consecințe, replică ea calmă. Peștilor nu le plece când un intrus le invadează teritoriul, mai ales masculilor, știai asta?
       – Frumoasă glumă, aș fi gustat-o în altă împrejurare și aș fi râs cu poftă, dar... dar azi nu mă interesează, femeie încăpățânată ce ești, zise sacadat printre dinți. Eu voi fi mort, mort... mort, înțelegi? Așa că ei vor face trupului meu ce vor, dar după câte știu, în acest râu nu trăiește piranya.
       – Adevărat, dar mai sunt și alte specii de peștii, la fel de periculoase, somnul de pildă...
       – Minciuni, zise el repede, este o legendă născocită de pescarii fără noroc că somnul se hrănește cu hoituri, află că somnul preferă hrana vie, spun cercetătorii, și până mă găsește unul, eu sunt mort, așa că...
       – Da?!... Curios, nu știam că au descoperit asta. Eu sunt Angela, tu? întrebă ea întinzând mâna, dar, bărbatul nu schiță niciun gest. Nu e frumos să lași o femeie cu mâna întinsă, zise Angela, sunt sigură că știi, dar vreau să-ți amintesc: conform codului bunelor...
       – Tu chiar crezi că acum mă mai interesează pe mine codul bunelor maniere? răbufni bărbatul iarăși pe un ton sacadat. Și nici că te numești Angela, nu mă interesează. Ești cumva de profesie negociator sau ce mama dracului ești, psiholog sau... mai mult pisăloagă? Sau poate vrei să-mi spui că ești îngerul meu păzitor, venit din ceruri sau alte galaxii, un înger de genul feminin, ei află dragă Angel, că îngeri de genul feminin nu există, eu nu am văzut nicio îngeră, iar tu ai ajuns prea târziu, mult prea târziu... ,,alea jacta est”.
       Angela reflectă câteva secunde:
       – Și de ce nu? Poate sunt îngerul tău păzitor trimis de destin. Am prins, zise Angela, arătându-i mâinile pumn, zarurile tale, dacă dau „mai mare” renunți? Hai, fii bărbat, nu vrei să jucăm? Riscă și poate câștigi...
       – Hai taci, zise el repede pe un ton ușor zeflemitor, nici în picturile rupestre, nici în frescele bizantine sau reclame de prost gust, nu am văzut un înger, mai ales o îngeră, jucând barbut.
       – Știi foarte bine că niciodată nu este prea târziu... dar asta nu vrei tu să pricepi acum la cât ești de cătrănit. Crezi că ea merită? îl întrebă Angela fără să fie tulburată de intervenția lui ironică.
       – Care ea, aproape că țipă el, de unde știi tu ce mă frământă pe mine? Hai, zi?
       – De regulă, bărbații se... din cauza unei iubite care l-a părăsit sau care l-a înșelat, iar mai nou acum, în secolul acesta tulbure și plin de schimbări extreme și ciudate, nu numai climatice, dar și în comportamentul oamenilor, bărbații se mai... și iarăși nu putu spune „sinucid”, din cauza unui iubit pierdut... drept urmare: reformulez, crezi că el merită?
       – Taci, țipă privind-o fix pentru prima dată, apoi spuse în șoaptă, nu sunt homosexual, iar veninul din spatele cuvintelor tale deja mă ucid. Vrei să mă ucizi tu înainte de a mă sinucide? Asta vrei? După câteva clipe reluă: Cred că-ți intuiesc tactica, vrei să mă scoți din țâțâni, eu să sar de pe balustradă la gâtul tău și tu să mă salvezi luptându-ne, iar mâine, tabloidele din oraș pe prima pagină, cu titlul de-o șchioapă să titreze; Bărbatul „X”, salvat în ultima clipă de la o sinucidere sigură, de Angela, femeia cu nume de înger. Nu, asta nu, așa că pleacă, du-te, hai!
       – Fals. Nu ai intuit corect, totul este fals, nu ești bun de scenarist, eu nu aș proceda așa, seamănă a clișeu. Nu-mi plac scenariile fără suspans. Dacă ai sări la mine, eu m-aș lupta cu tine și aș țipa: ajutooor, vrea să mă răpească...
       – Wow, bine că nu strigi: ajutoooor, bestia vrea să mă violeze! Cred că ești nebună sau ai scăpat recent de la „glumeți”, spuse el ironic.

       Angela rezistase cu stoicism – însă doar câteva secunde - priviri lui furioase și avusese puțin timp să-l studieze când țipase. Simțise un fior rece cum îi străbate ca un fulger șira spinării atunci când privirile lor se intersectaseră câteva clipe. Parcă, ochii lor, două fulgere de culori diferite se ciocniseră însă nu se dispersaseră în mii de bucăți, ci se întrepătrunseră, metamorfozându-se într-un singur flux luminos. El avea ochii negri, iar sprincenele mari și stufoase aproape că-i acopereau pleoapele de sus și dădeau un aer amestecat feței, între furie și ironie. Ea coborâse privirea învinsă de săgețile negre din ochii lui, simțise un șoc, parcă o curentase privirea lui, iar el nu o slăbise, o privise fix fără să clipească. Îi mai observase fața ușor congestionată din cauza țipătului, apoi barba nerasă de câteva zile și pungile mici de sub ochi, întregeau chipul unui om care sigur nu dormise suficient de ceva timp. Se gândi o clipă: „să fie oare alcoolic?” și schimbă tactica, se prinse și ea cu mâinile de balustrada rece a podului apoi se aplecă ușor și privi apa.
       – Doamne ce tulbure poate să fie, nu vrei să aștepți să se limpezească?
       – Ha, ha, ha, rânji ironic. Ce să se limpezească femeie, apa?
       – Apa și chiar gândurile tale, replică privindu-l.
       – Niciodată, râul ăsta așa curge mereu indiferent de anotimp, iar când plouă în amonte e și mai și...
       – Nu-i adevărat, spuse ea repede și ușor agresiv, într-o zi se vor limpezi. Toate. Trebuie. Chiar crezi că merită? repetă ea întrebarea.
       – Da, cred că merită.
       – Deci am intuit bine, este vorba despre o femeie... ha, ha și iarăși ha.
       – Ha, ha și iarăși ha, o imită sarcastic. Sunt sigur că și zâmbești, adăugă fără s-o privească, dacă nu fățiș, în mod sigur în sinea ta... Voi femeile și intuiția voastră proverbială, murmură el printre dinți. Acum că ai descoperit ,,apa caldă”, ești mai fericită? Sau vrei să descoperi tu și „roata pătrată”? Doamne, chiar trebuia să creezi aceste pisăloage? întrebă divinitatea ridicând privirea spre cer.
       – Dar ce mă intrigă, continuă netulburată, și-mi dă peste cap raționamentul este că tu crezi că ea merită însă nu ești sigur sută la sută, termină Angela fraza tărăgănat. Și de ce crezi asta, pentru că tu o iubești?
       – Da, o iubesc cum n-am mai iubit niciodată... niciodată, repetă el după câteva clipe de tăcere.
       – Să deduc că ai mai iubit pe cineva de poți face o asemenea comparație?
       – Nu.
       – Atunci, cum poți să fii atât de sigur?

- va urma -

Vizualizări: 224

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Un început de roman în forță, promițător. Sunt obișnuită cu luxul de amănunte oferit de tine în lecturi. Până aici e bine, dar să trecem la întristări :)) Sper că nu e publicat. Mai ai de corectat.

de cei care nu le pasă de - de cei cărora nu le pasă

trezind-o din dulcea, Bărbatul, parcă trezit - repetiție prea apropiată, trezit.

întrebă el pe un ton - se repetă prea mult pronumele personale, el, ea, mai ales la explicația dialogurilor. Merge foarte bine, întrebă pe un ton... Ai în multe cazuri astfel de situații. Sunt repetiții care agasează.

este o legendă că somnul se hrănește cu hoituri, născocită de pescarii fără noroc, - este o legendă născocită de pescarii fără noroc, că somnul se hrănește cu hoituri, - e mai corectă fraza așa, zic eu.

bărbații mai se... - bărbații se mai... - e corect.

de a mă sinucide eu?- pleonasm sinucide eu. El sau altcineva nu mă poate sinucide.

Nu, asta nu, așa că pleacă, du-te, hai. - Aici s-ar cere semnul exclamări că este un îndemn.

sprincenele- sprâncenele. Se cere â-ul pentru că există și exprimarea populară, sprincene. Și cred că nu asta ai vrut. :))

Ai oprit într-un moment foarte important. Abia aștept continuarea. Sper că nu peste un an. :))

Am citit cu interes și plăcere,

Sofi

Mulțumesc mult Sofi, am corectat. Nu, nu am publicat, încă mai lucrez la el. Se vede că am făcut o pauză foarte lungă, asta datorită unor probleme de sănătate... sper că încet, încet, să-mi revin.

Sofia Sincă a spus :

Un început de roman în forță, promițător. Sunt obișnuită cu luxul de amănunte oferit de tine în lecturi. Până aici e bine, dar să trecem la întristări :)) Sper că nu e publicat. Mai ai de corectat.

de cei care nu le pasă de - de cei cărora nu le pasă

trezind-o din dulcea, Bărbatul, parcă trezit - repetiție prea apropiată, trezit.

întrebă el pe un ton - se repetă prea mult pronumele personale, el, ea, mai ales la explicația dialogurilor. Merge foarte bine, întrebă pe un ton... Ai în multe cazuri astfel de situații. Sunt repetiții care agasează.

este o legendă că somnul se hrănește cu hoituri, născocită de pescarii fără noroc, - este o legendă născocită de pescarii fără noroc, că somnul se hrănește cu hoituri, - e mai corectă fraza așa, zic eu.

bărbații mai se... - bărbații se mai... - e corect.

de a mă sinucide eu?- pleonasm sinucide eu. El sau altcineva nu mă poate sinucide.

Nu, asta nu, așa că pleacă, du-te, hai. - Aici s-ar cere semnul exclamări că este un îndemn.

sprincenele- sprâncenele. Se cere â-ul pentru că există și exprimarea populară, sprincene. Și cred că nu asta ai vrut. :))

Ai oprit într-un moment foarte important. Abia aștept continuarea. Sper că nu peste un an. :))

Am citit cu interes și plăcere,

Sofi

Labirintul verde - o invitație în mintea masculină. :) Mulțumesc! Să vedem ce mai zice...

Începutul e în forță, are descriere, dialog și ceea ce-mi place... ironie! Contactul celor doi e pe tema, vorba cântecului: Femeia te ridică, femeia te coboară...

Emil, când mă incitasei să aflu mai multe... pauză! Va urma, asta îți spun și eu să fim în tandem. :))

Mă bucur nespus că te-ai apucat de acest proiect, ai de lucru nu glumă, iar eu am de citit și voi reveni cu plăcerea comentariilor.

Dacă ai aruncat zarurile, mă întorc pe text:

sticlă din plastic - bidon (sticlă e sticlă)

 hai, pleacă... du-te, hai! - sună a vino, pleacă (tinerii zic, azi: hai, pa!)

Calmează-te(,) omule, - vocativul între virgule

De regulă, bărbații(,) se... - fără virgulă

Spor în tot ce-ți propui! Îmbrățișări de la distanță, sinucigasule! :))


Fiindcă personajul masculin are ideea că femeile sunt pisăloage, eu aș adăuga un răspuns pe tema îngerilor. Gramatical, înger e de genul masculin (un, doi), dar ei sunt asexuati, doar Dumnezeu îi creează. :))


Mihaela Suciu a spus :

Labirintul verde - o invitație în mintea masculină. :) Mulțumesc! Să vedem ce mai zice...

Începutul e în forță, are descriere, dialog și ceea ce-mi place... ironie! Contactul celor doi e pe tema, vorba cântecului: Femeia te ridică, femeia te coboară...

Emil, când mă incitasei să aflu mai multe... pauză! Va urma, asta îți spun și eu să fim în tandem. :))

Mă bucur nespus că te-ai apucat de acest proiect, ai de lucru nu glumă, iar eu am de citit și voi reveni cu plăcerea comentariilor.

Dacă ai aruncat zarurile, mă întorc pe text:

sticlă din plastic - bidon (sticlă e sticlă)

 hai, pleacă... du-te, hai! - sună a vino, pleacă (tinerii zic, azi: hai, pa!)

Calmează-te(,) omule, - vocativul între virgule

De regulă, bărbații(,) se... - fără virgulă

Spor în tot ce-ți propui! Îmbrățișări de la distanță, sinucigasule! :))

Mihaela, mulțumesc foarte mult pentru lectură și comentariul ajutător. Chiar îl așteptam...

Mult adevăr grăiești matale, apropo de vorba cântecului cu femeia, dar se mai spune că în spatele unui bărbat puternic se află o femeie frumoasă... (sincer nu știu dacă este și isteață sau smartă, cum zic tinerii de azi)

Despre „îngeră”, nu știu ce să zic,  îmi pare rău dar nu am cum să intervin, așa gândește Adam... este opinia lui și o respect.

Pentru comentariile curente răspund pe telefon, pentru texte am nevoie de calculator, mulțumesc de înțelegere şi faptul că ai încredere în părerile mele.

O femeie inteligentă nu cred că stă în spatele unui bărbat, poate doar ca să-i gâdile orgoliu, în rest se poate apăra şi singură, dar un bărbat puternic, cu siguranță, o va ține alături. :))

Drag!

Emil Dumitru a spus :

Mihaela, mulțumesc foarte mult pentru lectură și comentariul ajutător. Chiar îl așteptam...

Mult adevăr grăiești matale, apropo de vorba cântecului cu femeia, dar se mai spune că în spatele unui bărbat puternic se află o femeie frumoasă... (sincer nu știu dacă este și isteață sau smartă, cum zic tinerii de azi)

Despre „îngeră”, nu știu ce să zic,  îmi pare rău dar nu am cum să intervin, așa gândește Adam... este opinia lui și o respect.

Să fie cu succes!

da Coza

Mulțumesc mult!

Ion Lazăr da Coza a spus :

Să fie cu succes!

da Coza

Îmi place, Emil. :) Mă bucur că ai depășit greutățile și ai revenit la scris. Voi mai trece, am de recuperat! :)

Ce surpriză plăcută mi-ai făcut! 

Mulțumesc mult pentru lectură... te aștept cu drag să citești și restul.

Corina Militaru a spus :

Îmi place, Emil. :) Mă bucur că ai depășit greutățile și ai revenit la scris. Voi mai trece, am de recuperat! :)

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru acest an au donat:

Gabriela Raucă - 300 Euro

Monica Pester - 300 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

Activitatea Recentă

Utilizatorului Stanescu Valentin îi place postarea pe blog În spatele soarelui a lui Nikol MerBreM
cu 6 ore în urmă
Stanescu Valentin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog În spatele soarelui a utilizatorului Nikol MerBreM
cu 6 ore în urmă
Utilizatorului petrut dan îi place postarea pe blog Sonetul călătorului a lui Răduță If. Toader
cu 7 ore în urmă
petrut dan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Sonetul călătorului a utilizatorului Răduță If. Toader
cu 7 ore în urmă
petrut dan a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog precum un sticlar ce modelează obiecte cu respirația sa controlată a utilizatorului petrut dan
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog Sonetul călătorului a lui Răduță If. Toader
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog locuiesc deasupra unui supermarket chinezesc a lui Nuta Craciun
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog În spatele soarelui a lui Nikol MerBreM
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog Lacrimi a lui Vasilisia Lazăr
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog Nimic nu e visare a lui gabriel cristea
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog Aştepţi tăcut să te întorci acasă a lui Camelia Ardelean
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog Lună destrămată a lui Camelia Ardelean
cu 7 ore în urmă
Postare de log efectuată de Stanescu Valentin
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog Sonetul e-o mătase deşirată a lui Camelia Ardelean
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog Cu traista-n băţ am pribegit prin lume a lui Camelia Ardelean
cu 7 ore în urmă
Stanescu Valentin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog VALENTA azi de ziua ta a utilizatorului Stanescu Valentin
cu 8 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog Mai lasă-mă o vară (sonet) a lui BOTICI GABRIELA
cu 8 ore în urmă
Utilizatorului Denisa Curea-Popa îi place postarea pe blog Figuri de lut (sonet) a lui BOTICI GABRIELA
cu 8 ore în urmă
Stanescu Valentin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog VALENTA doi muguri firavi a utilizatorului Stanescu Valentin
cu 8 ore în urmă
Stanescu Valentin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog VALENTA doi muguri firavi a utilizatorului Stanescu Valentin
cu 8 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor