Adam rămăsese ca o statuie, complet derutat, nu reușea să se concentreze și să înțeleagă exact de ce Angela îl refuzase atât de categoric.
       Simțise din tonul vocii ei că dacă ar fi insistat și mai mult ar fi fost în zadar. Își ridică, mai mult din reflex, gulerul sacoului și apoi cu mâinile până la coate în buzunarele pantalonilor plecă spre apartamentul lui. După doar câțiva pași se opri: „De ce nu o urmărești?” îl interogă curiozitatea. „Nu, nu pot, nu ar fi corect din partea mea, dacă mă observă... și totuși, poate că nu mă...”
       Se întoarse brusc și constată că Angela dispăruse din raza lui vizuală și singura posibilitate, gândi el, era prima stradă la dreapta.
       Cu mersul unui om, ieșit bine dispus dintr-o cârciumă, o luă agale pe urmele ei, coti pe strada respectivă și o zări.
       Ea mergea încet, cu privirea în pământ, atentă unde pune piciorul.
       Adam se opri strategic în spatele unui stâlp de beton, care îi conferea un paravan cât de cât, aprinse o țigară și așteptă ca ea să se îndepărteze mai mult, deoarece realiză că era foarte riscant să o urmărească mai de aproape, strada fiind pustie.

       În timp ce sta în expectativă, providența îi sări în ajutor lui Adam. Un individ, mai mult ținându-se de o bicicletă, să nu cadă, când ajunse în dreptul lui se opri brusc. Ușor clătinându-se reuși să articuleze:
       – Mă... bre frendule, n-ai o țigară să dai?
       Adam îl servi și la cererea acestuia, mai mult prin semne, îi oferi și foc.
       – Da’ un... un pahar n-ai?
       Adam ridică din umeri privindu-l foarte mirat. Individul încercă să râdă de propria-i glumă, dar totul se transformă într-un hârâit înăbușit, urmat de o tuse aproape convulsivă.
       – Cred că țigara îți face rău, nu e bine să fumezi...
       – Pă dracu’, la mine fumatu’ nu face nimica... e uscat ăsta, zise individul punând degetul pe mărul lui Adam. Nu faci și tu un pustiu dă bine, că te citesc om bun, știi ce zic... așa o mică pomană acolo cu un biet amărât ca mine, doar un pahărel și-mi trece uscătura din gâtlej, hai zău... știu eu un cuibușor dă nebunii, știi ce zic, mamă, mamă, e acilișa... în apropiere, unde tu poți să te distrezi cu o famie, hâc... eu o să beau...
       – O femeie, poate vrei să spui...
       – Așa, cum zici, cu o... că la mine numai ia pușca foc, bre nea, al dracu ghinion, i s-a udat praful dă la alcool, plutește, înoată... înțelegi ce zic nu? Iar eu o să-mi ud gâtlejul.
       Adam se gândi o clipă și privi în lungul străzii, Angela încă se mai zărea.
       – Bine, hai, dar să știi că nu am prea mulți bani la mine...
       – Știu, toți boșii are acuma... are din ăsta, gard... Da’, lasă frend că n-am de gând să te jefuiesc, ha, ha, ha, râse iarăși de gluma lui, o să bem și... și ne distrăm de cât ai, femeile d-acolo nu e pretențioase bre dăloc, o să vezi și nici prea stilate nu e, da’ sunt coapte, știi ce zic, coapte ca caisa, a... bine rău dă tot, rotundele să ai pă ce pune mâna, oho, mamă, mamă... o să vezi, o să zică săru’ mâna lu’ Doamne, Doamne, că le pică și lor ceva mai dă soi, așa ca matale, că te văz mai șpilcuit, știi ce zic... Te duc la Lola, Lola Coca-Cola, are asta două bucăți, o blondă stas, standard după „necherman”, icoană dă rugăciuni nu alta, zici că e decupată din „Play cu boy” a lu’ Dinescu, așa e dă dotată, cu dă toate e, are tot ce vrea mușchii lu’ matale, are doar un mic defect: fațada ei e tencuită cam nașpa, în rest e bunăciune rău dă tot... Cum ai zis că te cheamă?
       – Adam.
       – Aha, fain nume... eu sunt Marcu și încercă să întindă mâna, dar se dezechilibră și și-o retrase rapid, apucând mai strașnic coarnele bicicletei, apoi zise: da’ nu te speria, că am lăsat acasă și săgețile și arcu’, ha, ha, ha...

       Trecuse de mult de miezul nopții. Strada pe care cotiră cei doi, era îngustă, abia încăpeau amândoi alături, cufundată într-o liniște apăsătoare, prost luminată și mirosea îngrozitor.
       Adam observase că și Angela intrase pe această stradă însă când ei ajunseseră la colțul ei, el nu o mai văzu.

       Angela își încetini și mai mult mersul, precaută, privi în urmă de mai multe ori, nu i se păru nimic suspect, strada era pustie, mai făcu câțiva pași și se opri în dreptul unei uși. Ezită câteva momente, dar înghiți în sec și inspiră mult aer, știa ce „parfum” o întâmpină, apoi împinse ușa care era doar alăturată. Ușa se deschise, se văită lugubru din balamale, dar o lăsă să intre. Așa cum se aștepta, o întâmpină o duhoare de mirosuri amestecate, greu de descris exact în cuvinte, fum de țigară ieftină, parfum contrafăcut și alcool de proastă calitate.
       Coridorul, destul de îngust, pentru a mai mări puțin camerele, un fel de imitații jalnice a unor budoare, dispuse, două pe stânga și trei pe dreapta, împărțea casa aproape în două și era lung de circa opt metri, luminat slab de un bec mic, vopsit în secolul trecut în roșu.
       Ea ocupa prima cameră din dreapta, chiar la intrare, nu foarte mare, mobilată standard, pat dublu, măsuță și două șezlonguri, și avea fereastra ce dădea direct în stradă.
       „Un mare noroc pe tine, dragă Gilda, - așa se prezentase ea aici - la tine poate intra și pleca pe fereastră bărbații fără ca matracuca asta grasă și puturoasă să știe”, îi spusese Ina, fata care locuia în camera alăturată.

       Angela se așeză pe pat așa cum se afla însă după puțin timp se sculă, propti spătarul șezlongului în clanța ușii, se asigură că fereastra este bine închisă și se trânti în pat, încercând să adoarmă, dar din camera vecină se auzeau destul de tare râsete și muzică, deoarece zidul despărțitor dintre cele două camere, construit sigur din două straturi de rigips, cu o izolație fonică proastă sau total lipsă, lăsa să se audă tot.

       

       Adam cunoștea strada, își aminti că o frecventase cu mulți ani în urmă, când, adolescent fiind, fusese inițiat în tainele plăcerilor carnale de către o femeie mult mai în vârstă, care îi spunea mereu: „să mai vii, că mai ai multe de învățat...” până când îi păpase toți banii de buzunar, iar el constatase că de fiecare dată totul se petrecea exact la fel, nimic nou în lecțiile ei practice, evident lipsite de teorie, și plictisit de monotonie, abandonase cursurile. Acum, atât cât putuse el observa la lumina slabă a lampadarelor stradale, surveniseră mari schimbări însă în rău nu în bine, casele erau și mai ponosite și mai prost întreținute, iar strada era acum numai și numai gropi.
       La un moment dat se deschise o ușă și o femeie, cu mâinile proptite în șold, înfiptă bine în prag pe picioarele butucănoase, își etală cât putu ea de grațios, nurii. Adam o privi mai mult cu coada ochiului, luminată din spate, prin rochița subțire foarte transparentă îi putea vedea formele voluptoase. Ea le făcu semn cu mâna, apoi pufni în râs:
       – Mărcuțule, nu dai la mine, aștept la tine multă noapte și ocolești tu la mine...
       – Mâine seară Ildico, că mâine iau leafa și vin... hâc, acu... acu nu vezi, sînt ocupat cu domnu’...
       – Dracu’ să ia la tine bețiv mincinos, așa zici la mine mereu, că vii viitoarea dată. Auzi tu, să aduce la mine banii dator, bețivan uituc, că iau la tine bicicleta...
       – Tacă-ți fleanca, Ildico, tu n-auzi, o să vin mâine seară...
       – Aștept la mâine, dacă nu vii, eu scopesc la tine și fac rántotta la mine, iau și bicicleta la tine...

Rántotta (Lb. maghiară) = ouă jumări

- va urma -

Vizualizări: 129

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Episod care ne introduce într-o lume hidoasă, dar care din păcate există pe oriunde. Foarte plastic și psihologic redat textul ce conduce la păcatele lumii, din care face parte ființa cu nume de înger, Angela.

Coloratura dialogului cu bețivul, dar și cu prostituata maghiară, de asemenea face parte integrantă din peisaj. Sunt de acolo, sunt acolo la locul lor.

Felicitări pentru text! Aștept continuarea.

Sofi

Am înțeles că era cât pe ci să pierzi tot... Of! Bine că nu s-a întâmplat! Succes pe mai departe!

Frendule, frendule, pe unde mă duci? :)) Minunat episod!

Da Sofi, am pierdut cam  jumătate din ultima parte a nuvelei (eu așa consider „Labirintul verde”, o nuvelă) încerc să refac, dar acum fiind „fript” de hard, lucrez pe stick...

Mulțumesc pentru lectură și coment!

Sofia Sincă a spus :

Episod care ne introduce într-o lume hidoasă, dar care din păcate există pe oriunde. Foarte plastic și psihologic redat textul ce conduce la păcatele lumii, din care face parte ființa cu nume de înger, Angela.

Coloratura dialogului cu bețivul, dar și cu prostituata maghiară, de asemenea face parte integrantă din peisaj. Sunt de acolo, sunt acolo la locul lor.

Felicitări pentru text! Aștept continuarea.

Sofi

Am înțeles că era cât pe ci să pierzi tot... Of! Bine că nu s-a întâmplat! Succes pe mai departe!

Păi... în lumea reală a străzii Curbelor, o lume a plăcerilor plătite...

Mulțumesc mult pentru popas și lectură!

Mihaela Suciu a spus :

Frendule, frendule, pe unde mă duci? :)) Minunat episod!

până când îi păpase toți bani de buzunar (banii)

își etală cât putu ea de grațios, nuri (nurii)

Felicitări! 

Mulțumesc mult pentru tot, doamna Vasilisia, am corectat. 

Vasilisia Lazăr a spus :

până când îi păpase toți bani de buzunar (banii)

își etală cât putu ea de grațios, nuri (nurii)

Felicitări! 

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

Zile de naştere

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru acest an au donat:

Gabriela Raucă - 300 Euro

Monica Pester - 300 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

Activitatea Recentă

Utilizatorului Viorel Grădinariu îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 6 ore în urmă
bolache alexandru a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog rapsodie de Martie a utilizatorului Floare Arbore
cu 7 ore în urmă
bolache alexandru a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Haide a utilizatorului Răduță If. Toader
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului bolache alexandru îi place postarea pe blog Haide a lui Răduță If. Toader
cu 7 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 7 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 7 ore în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 7 ore în urmă
BOTICI GABRIELA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 9 ore în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 12 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 12 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 12 ore în urmă
Elena Lucia Spătariu Tudose şi petrut dan sunt acum prieteni
cu 12 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Adam izgonitul a utilizatorului Mihai Katin
cu 13 ore în urmă
Postare de log efectuată de Mihai Katin
cu 14 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 14 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 14 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Iarnă pentru Eminescu a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 14 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De ziua prieteniei vă spun: Bună seara! a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 14 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Remember Ion Lazăr da Coza („Definiție”) a utilizatorului Vasilisia Lazăr
cu 14 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mijesc albastre flori a utilizatorului gabriel cristea
cu 14 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor