- Grea iarnă va fi anul ăsta! Zăpada, cât casa o să fie, și temperaturi de minus grade, așa au zis la televizor!
- Minus grade, câte, țață Mărie?
- Nu știu eu, așa au zis ăștia, la televizor! Ce, eu sunt proastă, nu știu ce am auzit?
- Păi, da, cum să nu știi?! Că astăvară ai auzit matale, tot la televizorul acela, că ,,vin ploi mari”, că ,,o să plouă ,,litri pe metru pătrat’’, da, câți, nu știu! Și de aia ne-a plouat, de e pământul zadă, nici usturoiul nu am putut să-l punem în grădină până acuș. Ne uităm cu ochii pe cer, să vedem când vin litrii ăia, câți, nu știu, de care ai tot auzit matale la televizor…
Vorbele acestea, auzite ori de câte ori când mama soacră avea întâlnirea de lucru pe băncuța de la poartă, unde se strângeau mai toate vecinele, îmi revin adesea în minte. Astfel încât, în fiecare sfârșit de toamnă, mă aliniez ,,trendului’’ de a umple curtea cu lemne, cărbuni și orice alt combustibil solid în vogă, pentru a alimenta cu îndestulare centrala ce pare să nu se mai sature. Desigur, vecinele concurează încă din toiul verii, tocmindu-se aprig cu toți cărăușii ce apar pe drum. Fac o afacere, le cumpără la un preț bun! Că doar nu degeaba zice proverbul ,,omul gospodar își face vara sanie și iarna car’’…
Așa încât am de pe acum curtea doldora cu lemne ce așteaptă să fie tăiate și puse la adăpost.
*
Obișnuită fiind să sparg lemne, am luat toporul și am început să sparg ,,subțirelele’’, acelea folosite la început, pentru aprindere, apoi din ce în ce mai robuste, cât să țină focul timp mai îndelungat. Este și aceasta o știință, de a sparge lemne. Brațele trebuie să fie relaxate, mai încordate doar când ridici toporul în aer, decât atunci când izbești cu el. Este necesar să fii atent cum poziționezi lama toporului. Riști altfel să lovești cu partea lemnoasă a acestuia, care se poate rupe. Și mai riști să nimerești un chituc noduros iar toporul să ți se întoarcă arțăgos înspre față, admonestându-te pentru neatenție și nepricepere. Nu-i bine nici dacă lovești mai spre marginea butucului, fiindcă atunci se desprind așchii mici care zboară prin aer desigur, în nici o altă direcție decât înspre fața ta... Exact ultima variantă am aplicat-o și, până să-mi fi dat seama de ceea ce se întâmplă, am simțit o fierbințeală la ochiul stâng. Am dus repede mâna, protectoare, am apăsat puțin și, cu teama că ochiul mi s-a prins în palmă, am desprins mâna apoi. Am constatat că se află totuși, intact, la locul său. Doar fața mi s-a înnegrit și așa a rămas, timp de vreo două săptămâni.
De atunci, nu am mai avut curajul să sparg lemne.
*
,,Trimit pe cineva priceput să spargă lemnele, cu asta se ocupă, în sat ’’…
Merg în grădina aflată peste drum, unde este depozitată stiva de lemne.

Salut, apropiindu-mă. Îi văd spatele, acoperit de o mantie cenușie, lungă. Nu mă aude sau nu vrea să o facă. Cu mișcări constante, lente, înalță toporul. Îl lasă apoi în jos, peste chitucul care se crapă în două. Ridică jumătatea, își reia mișcarea. Despică iar și iar, lemnul uscat. Privesc cu fascinație și respect cum bucățile de lemn sar în lături, de parcă se predau în fața toporului iscusit. Rămân astfel preț de minute bune. Îmi spun că omul ori nu stă bine cu auzul, ori nu poate vorbi, de nu mă bagă în seamă. Ciudat, nu pare să aibă o alură pe care m-aș fi așteptat să o aibă un spărgător de lemne! Brațele doar le bănuiesc a fi vânjoase, după hotărârea cu care prăvălesc toporul în creștetul lemnului. În așteptarea mea de a fi luată în seamă observ, spre una dintre marginile movilei de lemne, o altă siluetă. Mai mică mult decât cea aplecată asupra lemnelor, care nu mă ia în seamă, îmbrăcată însă la fel cu aceasta: aceeași pelerină, lungă, cu glugă, cenușie. Adună lemnele ce au sărit mai departe și le așază, pe rând, într-o moviliță. Mi se pare că am nimerit, din greșeală, în decorul unui film. Silueta mai mică ridică acum capul, plecat până atunci. Doi ochi mari, negri, mă fixează întrebători. Pe spate mă trec fiori. Îi vorbesc, nu mai știu ce anume. Mă privește în continuare, sobră, cu ochii aceia pătrunzători. Toporul își încetează mișcările. Silueta înaltă, pe care o văzusem până acum doar din spate, prin mantia lungă, cu gluga largă, se întoarce către mine. ,,Am terminat. Te costă 50 de lei’’. Cu greu evadez din privirea lucitoare, adâncă, neagră.
Parcă am rugat-o să să vină în casă, cu fetița, să mănânce ceva. Parcă am rugat-o să intre pentru o cafea și un pahar cu lapte, măcar. M-a refuzat cu o voce gravă și tăioasă, în același timp.
Îi întind 100 lei. ,,Am spus 50!’’. Din buzunarul adânc scoate 50 de lei, pe care îmi ordonă, din priviri, să îi primesc. Nu mă pot opune. Se îndreaptă spre silueta micuță, îi prinde mânuța în mâna ei puternică. ,, Bună ziua, cucoană! Să-mi trimiți vorbă când mai este nevoie’’.
Le privesc cum se îndepărtează. Au o ținută impunătoare, mândră. Mintea scurmă printre amintiri. Găsesc ochii, le aflu și chipul: o față luminoasă, încadrată de unduirea unui păr lung până în brâu; statura, vocea, trupul frumos, drept, așa cum era acela ce se îndepărta cu pași sacadați. Fața din amintire însă este veselă și binevoitoare, în contrast cu aceea ce mă blocase, sobră și tăioasă. Mă gândesc că este prea izbitoare asemănarea cu șefa promoției mele din liceu. Tot ea a fost și ,,miss’’ la balul de absolvire, fiindcă nu era în promoție fată mai frumoasă decât ea! Sunt sigură acum, este aceeași, nu poate fi alta! Ce meandre purtaseră destinul ei până aici? Nu știu, acum nici nu vreau să-i aflu, povestea.
Privesc toporul obosit, lăsat pe grămada de lemne. Lama lucește. Prind lemnul rotunjit ce o susține. Simt căldura palmelor ei. Îl ridic, îl înalț către cer. Îl las în jos, prăvălindu-l peste lemnul ce așteaptă să-i despic țeasta.

Vizualizări: 251

Fişiere Anexate :

Răspunde la Aceasta

Răspunsuri la Aceste Discuţii

Așa desprins din ceva... textul rămâne cam neterminat. E adevărat, suspansul predomină și este aruncat în lumea de poveste. Curat literar. Și cam atât.

Sofi

Ps. Nu mă îndoiesc că este același stil cu a lui, Georgeta Nedelcu. Hotărăște-te sub ce nume scrii.

Doamna Sofia,

Primesc notificări de pe site și, întrucât nu am fost atentă, am crezut că acestea privesc postarea mea. Deci, am greșit! Nu scriu decât cu numele meu, care este real! Tot timpul am procedat astfel, nu am folosit vreodată altă identitate! Adresa mea de mail este și a fost mereu aceeași: ecaliopi@yahoo.com. 

Am șters răspunsurile fiindcă am crezut că pot îndrepta, astfel, eroarea, precum și din dorința de a nu aduce vreun prejudiciu doamnei Georgeta Nedelcu.

Cu stimă și, încă o dată, cu multe scuze pentru greșelile mele de postare!

Sofia Sincă a spus :

Așa desprins din ceva... textul rămâne cam neterminat. E adevărat, suspansul predomină și este aruncat în lumea de poveste. Curat literar. Și cam atât.

Sofi

Ps. Nu mă îndoiesc că este același stil cu a lui, Georgeta Nedelcu. Hotărăște-te sub ce nume scrii.

Sofia Şincă - ştiaţi că acea Caliopi a greşit, dar aţi continuat să mă jigniţi pe nedrept. Ar trebui să vă cereţi scuze. Georgeta.

Sofia Sincă a spus :

Așa desprins din ceva... textul rămâne cam neterminat. E adevărat, suspansul predomină și este aruncat în lumea de poveste. Curat literar. Și cam atât.

Sofi

Ps. Nu mă îndoiesc că este același stil cu a lui, Georgeta Nedelcu. Hotărăște-te sub ce nume scrii.

Fiindcă în acest text e vorba de topor și fiindcă au apărut discuții asupra identității, zic eu completând o zicală: ,,La pomul lăudat nu merg nici cu sacul, dar nici cu toporul!”

Fiindcă eu am sesizat o neconcordanță, țin să aduc informații pe un ton neutru, dar cei implicați trebuie să admită că există erori umane cât și erori ale sistemului informațional! 

1. A existat o eroare umană și Caliopi Efrem a recunoscut greșeala cerându-și scuze, faptul că a șters niște comentarii a dat naștere suspiciunilor. Se poate întâmpla orișicui, să cadă ,,din lac în puț”.

2. Sofi se bazează pe datele date de tabloul informatic al siteului! Și eu, în situația dată, în locul Sofiei, mi-aș menține poziția, însă din experiența proprie cu calculatoarele, mă gândesc că platforma NING poate să dea eroare, în fond e un sistem cu propriile erori, drept pentru care am accesat ,,Google”.

3.  Din ceea ce am găsit pe internet, Caliopi Efrem și Georgeta Nedelcu sunt două persoane diferite, de vârste diferite, din localități diferite, de profesii diferite, cu activități literare diferite.

Ca atare cred că e bine să ne continuăm activitatea în cenaclul ,,Însemne literare” cu aplecare spre ceea ce ne-am propus.

Vă îmbrățișez și vă aștept cu mare drag!

Vă mulţumesc frumos, doamna Mihaela!

Desigur, vina este a mea, îmi asum această stare de fapt şi îmi cer, încă o dată, scuze, pentru prejudiciul de imagine provocat, dacă acesta a fost creat!

Mihaela Suciu a spus :

Fiindcă în acest text e vorba de topor și fiindcă au apărut discuții asupra identității, zic eu completând o zicală: ,,La pomul lăudat nu merg nici cu sacul, dar nici cu toporul!”

Fiindcă eu am sesizat o neconcordanță, țin să aduc informații pe un ton neutru, dar cei implicați trebuie să admită că există erori umane cât și erori ale sistemului informațional! 

1. A existat o eroare umană și Caliopi Efrem a recunoscut greșeala cerându-și scuze, faptul că a șters niște comentarii a dat naștere suspiciunilor. Se poate întâmpla orișicui, să cadă ,,din lac în puț”.

2. Sofi se bazează pe datele date de tabloul informatic al siteului! Și eu, în situația dată, în locul Sofiei, mi-aș menține poziția, însă din experiența proprie cu calculatoarele, mă gândesc că platforma NING poate să dea eroare, în fond e un sistem cu propriile erori, drept pentru care am accesat ,,Google”.

3.  Din ceea ce am găsit pe internet, Caliopi Efrem și Georgeta Nedelcu sunt două persoane diferite, de vârste diferite, din localități diferite, de profesii diferite, cu activități literare diferite.

Ca atare cred că e bine să ne continuăm activitatea în cenaclul ,,Însemne literare” cu aplecare spre ceea ce ne-am propus.

Vă îmbrățișez și vă aștept cu mare drag!

Început pe un ton cu umor, cu discuții pe marginea ,,știrilor”, textul parcurge experiența autoarei în priceperea la tăiatul lemnelor și spre final devine grav, un destin al fetei nevoiașe, chiar dacă a fost șefă de promoție, chiar dacă a fost ,,miss”, trăiește în umbra omului taciturn. Finalul e ca o sentință: ,,Îl las în jos, prăvălindu-l peste lemnul ce așteaptă să-i despic țeasta.” cu trimitere spre capul ,,omului negru”.

Am să intru pe blog-ul personal să văd și celelalte ,,Doamne de poveste de la țară” sau poate că autoarea le va aduce aici, spre citire. Cu lemnele nu mă încumet, că ,,unde dai și unde crapă”! :)

Am niște sugestii: 

Nu știu, acum nici nu vreau să-i aflu(,)povestea. - fără virgulă, părerea mea.

 în nici o altă direcție (decât) înspre fața ta... - aș înlocui cu ,,doar”.

astăvară - corect e ,,astă-vară”.

Drag,

Vă mulțumesc mult pentru aprecieri!

De asemenea, doresc să știți că respect foarte mult criticile, în general iar pe acestea,  venite de la membrii acestui site, în mod special! Datorită faptului că aici sunt oameni cu o cultură bogată, de la care știu că am ce învăța.

Am doamne de poveste aici, la țară, am să încerc să le ,,aduc'' pe acest site.  Deși sunt sigură că voi primi încă mai multe critici, cred că mai important este să aflați despre doamnele mele!

Vă mulțumesc, încă o dată, din tot sufletul! 

Mihaela Suciu a spus :

Început pe un ton cu umor, cu discuții pe marginea ,,știrilor”, textul parcurge experiența autoarei în priceperea la tăiatul lemnelor și spre final devine grav, un destin al fetei nevoiașe, chiar dacă a fost șefă de promoție, chiar dacă a fost ,,miss”, trăiește în umbra omului taciturn. Finalul e ca o sentință: ,,Îl las în jos, prăvălindu-l peste lemnul ce așteaptă să-i despic țeasta.” cu trimitere spre capul ,,omului negru”.

Am să intru pe blog-ul personal să văd și celelalte ,,Doamne de poveste de la țară” sau poate că autoarea le va aduce aici, spre citire. Cu lemnele nu mă încumet, că ,,unde dai și unde crapă”! :)

Am niște sugestii: 

Nu știu, acum nici nu vreau să-i aflu(,)povestea. - fără virgulă, părerea mea.

 în nici o altă direcție (decât) înspre fața ta... - aș înlocui cu ,,doar”.

astăvară - corect e ,,astă-vară”.

Drag,

Această poveste de la țară pare scrisă de o orășancă.

da Coza

Vă mulțumesc- deși, destul de tardiv- mult pentru comentariu, doamna Sofia! Contează mult pentru mine părerea dumneavoastră, fie aceasta și critică! Important este că am de la cine învăța cum să îmi pot îmbunătăți rândurile!



Sofia Sincă a spus :

Așa desprins din ceva... textul rămâne cam neterminat. E adevărat, suspansul predomină și este aruncat în lumea de poveste. Curat literar. Și cam atât.

Sofi

Ps. Nu mă îndoiesc că este același stil cu a lui, Georgeta Nedelcu. Hotărăște-te sub ce nume scrii.

Vă mulțumesc frumos pentru atenție! Da, poate așa pare, însă este scrisă ,,fix" de aici, de unde se află toate doamnele mele ,,de poveste de la țară" ! Din nou, vă mulțumesc mult!

Ion Lazăr da Coza a spus :

Această poveste de la țară pare scrisă de o orășancă.

da Coza

Deși cam târziu, vă mulțumesc frumos, atât pentru citire, cât și pentru observații! Le consider bine venite, sper să vă facă plăcere să citiți, în continuare! Am multe doamne, aici, la țară, de poveste, pe care voi încerca să le fac nemuritoare!

Mihaela Suciu a spus :

Început pe un ton cu umor, cu discuții pe marginea ,,știrilor”, textul parcurge experiența autoarei în priceperea la tăiatul lemnelor și spre final devine grav, un destin al fetei nevoiașe, chiar dacă a fost șefă de promoție, chiar dacă a fost ,,miss”, trăiește în umbra omului taciturn. Finalul e ca o sentință: ,,Îl las în jos, prăvălindu-l peste lemnul ce așteaptă să-i despic țeasta.” cu trimitere spre capul ,,omului negru”.

Am să intru pe blog-ul personal să văd și celelalte ,,Doamne de poveste de la țară” sau poate că autoarea le va aduce aici, spre citire. Cu lemnele nu mă încumet, că ,,unde dai și unde crapă”! :)

Am niște sugestii: 

Nu știu, acum nici nu vreau să-i aflu(,)povestea. - fără virgulă, părerea mea.

 în nici o altă direcție (decât) înspre fața ta... - aș înlocui cu ,,doar”.

astăvară - corect e ,,astă-vară”.

Drag,

Răspunde la discuţie

Despre

Ion Lazăr da Coza a creat această reţea Ning.

ATENȚIE!

Fiecare postare trebuie făcută în spaţiile special constituite pentru genurile literar/artistice stabilite. Postarea în alte locuri decât cele stabilite de regulile site-ului, atrage eliminarea postării de către membrii administraţiei, fără atenţionarea autorului! De exemplu, un eseu postat în spațiul prozei va fi șters. Pentru cele mai frecventate genuri, reamintim locațiile unde trebuie postate. Pentru a posta:

1. POEZIE, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

2. PROZĂ, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

3. ESEU, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

4. FOTOGRAFII, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

5. VIDEOCLIPURI, click AICI, apoi click pe ADĂUGARE!

Toate acestea le puteți accesa și din bara de sus a site-ului. Este admisă doar o postare pe zi, pentru fiecare secțiune, creație proprie. Folosirea diacriticelor este obligatorie. 

donații

Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la: 

RO45CECEB00008RON1057488

titular cont: LAZAR VASILISIA 

(CEC Bank)

*

Pentru acest an au donat:

Gabriela Raucă - 300 Euro

Monica Pester - 300 Lei

Nuța Crăciun - 220 Lei

Maria Chindea - 300 Lei

Tudor Cicu - 300 Lei

Elisabeta Drăghici - 200 Lei

Activitatea Recentă

Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 5 minute în urmă
Lui Elisabeta Drăghici i-a plăcut videoclipul lui Grig Salvan
cu 7 minute în urmă
BOTICI GABRIELA a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 2 ore în urmă
Floare Arbore a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 4 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 4 ore în urmă
Lui Elena Lucia Spătariu Tudose i-a plăcut profilul lui petrut dan
cu 4 ore în urmă
Elena Lucia Spătariu Tudose şi petrut dan sunt acum prieteni
cu 4 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Adam izgonitul a utilizatorului Mihai Katin
cu 6 ore în urmă
Postare de log efectuată de Mihai Katin
cu 6 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 6 ore în urmă
Mihai Katin a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog SONET LXXVII  (Mamă) a utilizatorului BOTICI GABRIELA
cu 6 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Iarnă pentru Eminescu a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 6 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog De ziua prieteniei vă spun: Bună seara! a utilizatorului C.Titi Nechita
cu 6 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Remember Ion Lazăr da Coza („Definiție”) a utilizatorului Vasilisia Lazăr
cu 6 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog Mijesc albastre flori a utilizatorului gabriel cristea
cu 6 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog tablou mirabil, multiform a utilizatorului Floare Arbore
cu 6 ore în urmă
C.Titi Nechita a adăugat comentarii în legătură cu postarea de blog o clipă ... a utilizatorului Elisabeta Drăghici
cu 6 ore în urmă
Utilizatorului Maria îi place postarea pe blog vin ploile a lui petrut dan
cu 7 ore în urmă
Utilizatorului Monica Pester îi place postarea pe blog SONET LXXVII  (Mamă) a lui BOTICI GABRIELA
cu 7 ore în urmă
Postare de log efectuată de BOTICI GABRIELA
cu 13 ore în urmă

Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”

„Ecouri din viitor”, 2022 AICI

Atlasul cu diezi  2017 AICI

Autograf pentru m(â)ine  2013 AICI

© 2024   Created by Ion Lazăr da Coza.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor