Când vocea a coborât
într-un registru grav
vorbele dure cu trimiteri
atât în cer cât și pe pământ
s-au blocat între ciocan și nicovală
unda de șoc s-a gravat
adânc în frunte
stelele verzi au pălit
la zgomotul arcului
care a sărit nervos
din perete
anunțând ora exactă
în urma pașilor grei
tăcerea a închis ușa
Adaugă un comentariu
Îmi place ca idee, mai puțin modul de redare, care privează textul de emoție. E doar o opinie, sper să nu supăr.
Cu drag
Pentru mine are impact tehnica aceasta directă. Fiecare autor îşi creează propriul stil, important e ca să găsească şi cititorul care empatizează cu ceea ce vrea să transmită. Lidia, pe mine m-ai prins. :))
Acțiunea distructivă a registrului grav și aspectele deduse din aceasta, ce duc la tăcerea definitivă.
Poem meditativ interesant construit, dar, fără vibrații lirice.
Am citit cu plăcere,
Sofi
© 2019 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE