Sorbeam dintr-o ulcea atemporală...

[gabriel cristea]

Sorbeam dintr-o ulcea atemporală
toată simțirea sângelui din lut;
Un picurar* cânta o pastorală
pe-arcada unui timp necunoscut.

Trona serenitatea lumii care
își păstorea mioarele în Pind*
și descânta, cu stele curgătoare,
izvoarele pădurilor foșnind.

Mă toropea o moale răscolire;
Unduitor mă-nconjurau goruni,
iar vântul moțăind a ostenire
înfiora albastrul pe tăciuni.

Jur-împrejur de vetre și odoare,
doineau cu foc mușeate* pe nălțimi
și roiuri de scântei amăgitoare
se-ncolăceau pe aer - subțirimi...

Se jăruia, sub nopți îngenuncheate,
crepusculul de zori neadormit;
Prin ochi de zmeu, zburda-n eternitate
un murg ce se hrănea cu răsărit.

Notă*

picurar - păstor, păcurar (din aromână)
Pind - munții Pindului se întind din partea de sud și sud-est a Albaniei până în partea de nord a peninsulei Peloponez, fiind astfel coloana vertebrală a statului elen. În această zonă montană trăiesc populațiile de vlahi (aromâni).
mușeate - fete frumoase (din aromână).

[gabriel cristea]

Mulțumesc, domnule Daroczi Andrei Claudiu! Cuvântul mușat(e) se regăsește și în limba română, cu aceeași semnificație.  Ștefan cel Mare era din neamul Mușatinilor (a celor frumoși). Cuvântul are ascendență foarte veche...

[DAROCZI ANDREI CLAUDIU]

O poezie pe care o apreciez: rimă, vesificație, măsură, singurul lucru care mi se pare un pic deplasat este mușeate, parcă frânge muzicalitatea, părerea mea.

Chiar dacă sunt numiți în România și "'români macedoneni"', macedoromâni, macedoneni latini, macedono-vlahi sau, mai popular, machedoni, graiul lor e puțin diferit de limba română, și asta în versificație mi se pare că frânge curgerea lină a versului. 

Dvs. ați încercați să combinați cuvinte din două limbi pentru a închega poezia pe care ați postat-o, un lucru greu.

În rest, totul mi se pare foarte cursiv, natural. Bravo! 

 

[gabriel cristea]

Doamnă Sofia Sincă, mulțumesc frumos pentru comentariu și apreciere!

[gabriel cristea]

Mulțumesc, doamnă Florica Munteanu-Cuc, pentru frumoasele cuvinte! Frumusețea, Binele și Adevărul n-au rămas străine sufletului românesc, ci vor continua să întărească osatura acestui neam atât de încercat... ,,Armânlu nu cheari”, spun frații noștri aromâni!

[Sofia Sincă]

Confesiune lirică extrem de frumoasă, imagini, descrieri ale unor locuri anume, din munții Pindului, spui tu, unde trăiesc aromâni.

Versuri încărcate cu afectivitate și dinamism ancestral, cu originalitate și măiestrie.

Deosebita plăcere a lecturării,

Sofi

[Florica Munteanu-Cuc]

Am sorbit, am simțit, am  tresărit  de antica și clasica frumusețe a  acestui răsărit. 

Felicitări, cu enormă admirație și bucurie,  pentru minunata metaforă a speranței , Frumuseții și  Binelui, ca și a Adevărului, care este întreaga Dvs. poezie, Gabriel Cristea! V-aș recunoaște stilul și cuvântul dintr-o mie! 

[gabriel cristea]

Valeria, mulțumesc frumos pentru popasul făcut în munții Pindului! :)

[Valeria Merca]

Splendide tablouri ai creat! O atmosferă de vis.

Admirație, Gabriel Cristea!

[gabriel cristea]

Mulțumesc pentru apreciere, Angelina! :)

[Nădejde Angelina]

Am sorbit cu drag pastorala poeziei unui poet plin de har. Felicitări!