Din orașul tăcerilor
porneste odiseea
copilului
hotărât să fugă în lume,
are cu el iluziile și răzvrătirea,
știe să silabisescă păsărilor
regăsește în firul de iarbă viața,
va fi al ierbii, al cerului,
nu vrea să fie
al urbei în care trupuri supuse
au renunțat la vise,
în calea sa vor cădea uși,
orașul de ciment și piatră
privește realitatea conductelor ruginite
chiar și cerul poate fi abandon.
Adaugă un comentariu
Odiseea condiției umane...
Frumos!!
Cu plăcerea lecturii!
Mintea ce visează libertate, verde și albastru. Este mintea poetului care duce spre copilărie, care s-ar întoarce la firul pur al ierbii și la ciripitul păsărilor, departe de asfaltul dur al orașelor.
Meditativ și frumos!
Sofi
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE