portret
am sufletul încărcat
cu aisberguri
ce smulg tăcerea
orelor apăsate
de teamă
în ploaie întrerupt de
aritmii
ros de contrarii
servesc nefiresc
poeme care-mi vorbesc despre
iarba veștedă a cerului
singuratici
martorii trecerii
mă salvează,ei
îmi ridică inima
din tranșee fierbinți.
cu aisberguri
ce smulg tăcerea
orelor apăsate
de teamă
în ploaie întrerupt de
aritmii
ros de contrarii
servesc nefiresc
poeme care-mi vorbesc despre
iarba veștedă a cerului
singuratici
martorii trecerii
mă salvează,ei
îmi ridică inima
din tranșee fierbinți.
Adaugă un comentariu
-
Comentariu publicat de Darie Giurgiu pe Mai 19, 2019 la 3:40pm
-
Multumesc cu drag prieteni
-
Comentariu publicat de Valeria Merca pe Mai 3, 2019 la 8:08am
-
Da! :)
-
Comentariu publicat de Mihaela Popa pe Aprilie 26, 2019 la 3:22pm
-
frumos!
-
Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe Aprilie 22, 2019 la 7:49pm
-
Frumos.
da Coza
-
Comentariu publicat de Ana Cîmpeanu pe Aprilie 20, 2019 la 9:07pm
-
Sensibile versuri!
-
Comentariu publicat de Sofia Sincă pe Aprilie 18, 2019 la 9:17am
-
Portret apăsat de tușa tristeții, a însingurării, a temerilor. De ce? se pune întrebarea. Iar răspunsul retoric este - de poet, de artist.
Frumos poem, mic, ușor misterios și plin de efecte lirice.
Sofi
Insignă
Zile de naştere
Zile de naştere sărbătorite mâine
link-uri utile
Activitatea Recentă
© 2019 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE