pe tot aurul

[gina zaharia]

tăcerea avea tocuri de aur

se plimba cu mâinile la spate și mai cerșea câte un măr

din livada cu hohote

aiura

o fi bolnavă am zis

dar parcă prea se cocoață în sufletul meu

și n-am chef să-i ascult pulsul de azi

 

să caute o scorbură

cu rezonanță cât vezi cu gândul

să-și numere tălpile sau ce i-o trece prin cap

să-și dezbrace sacoul pe care l-a purtat toată așteptarea

să facă piruete

să treacă prin toți pereții decojiți

să lustruiască bocancii de la colțul străzii

să așeze comedia pe raftul de sus

 

of câte sugestii i-am dat

măcar nu-mi întinde o mușcătură

s-o pot trece pe celălalt mal

acolo e foamete mare

cu câteva runde s-ar înțelege perfect

de restul să tacă

pe tot aurul

[gina zaharia]

multumesc, Mihaela!

[gina zaharia]

și adâncul se-adâncește...

câteodată, Iris!:)

drag,

[gina zaharia]

o șterg de praf apoi o trec malul, Augusta!:)

mulțumesc!

[Gabriela Grădinariu]

Cum ştii tu să taci, mai rar...

[Chris]

Ce frumos încerci tu să înlături tăcerea :))

[gina zaharia]

mulțumesc pentru sugestie, da Coza! și tac:))

[Ion Lazăr da Coza]

indicii <> sugestii

Tăcerea este de aur la tine, Gina, că știi s-o faci să nu tacă.

Drag (și) de această poezie!

da Coza