Noroc în albastru

[Costel Zăgan]

Primăvara stă-n copac

parcă-i Doamne cocostârc

și-am atâta verde-n cap

pielea toamnei la oblânc

Parcă-i Doamne cocostârc

cerul atârnând deasupra

e un nor și mai adânc

steaua-și saltă-n aer umbra

Cerul atârnând deasupra

am atâta verde-n cap

din cerneală-mi ridic cupa

primăvara stă-n copac

Parcă-i Doamne cocostârc

ce-a rămas cu steaua-n  pârg

Costel Zăgan, CEZEISME II

[Corina Militaru]

Place! :)

[bolache alexandru]

Încă o poezie care poartă marca dumneavoastră!

[Ion Lazăr da Coza]

Cu un sentiment de deja vu, citit-am.

da Coza

[Ana Cîmpeanu]

Semn de popas

[Sofia Sincă]

Ca un  descântec frumos de primăvară, o gingășie la adresa ei.

Mi-a plăcut!

Sofy