Ne doare, ne mai lasă

[Ligia]

Sărim de pe versanții unei dureri nescrise,

Prin inimi trec semințe, bătrâne de mirări,

Încolăcim iluzii, pe-un gât de manuscrise,

Sărutul ploii cade, în hohot pe cărări.

 

Habar n-avem că-n taină, salcâmul dintr-o ceașcă,

Sculptase-adânc o umbră, cu brațele spre cer,

Iar frunzelor-oracol, `ncepuse să le crească,

Ecouri prăvălite, în simfonii-mister.

 

Doi răvășiți de vise, doi bulgări de zăpadă,

Alunecăm prin soartă, tardiv și complicat,

În suflete ninsoarea, își pune prima zadă,

Frunzișul nopții scaldă, un gând încarcerat.

 

Ne doare, ne mai lasă, visăm și n-avem maluri,

Amurgul se agită, de ceață grizonat,

În bătătura lunii, un zbor răpus de valuri,

Stropește cu albastru, un ram de griji plecat.

 

Iubite, plânge plopul, în labirintul serii,

Mai plouă, mai răsună, în noi crucea poverii.

[Ligia]

Mulțumesc, Angelina, pentru lectură și apreciere!

[Ligia]

Corina, mulțumesc frumos!

[Ligia]

aDa, eu mulțumesc pentru că ai poposit aici și mă citești.

[Ligia]

D-na Sofy, indubitabil dvs. aveți experiență și vă sar imediat imperfecțiunile in ochi, v-aș combate, dar n-am cum, de curând am inceput să studiez prozodia, ritm, măsura, dar de una singură și la anii mei, pricep mai greu, insă mă străduiesc. Mulțumesc mult!

[Ligia]

Mulțumesc și mă bucur că v-a plăcut, d-le da Coza!

[Ligia]

Dragoș, mulțumesc mult, aprecierea ta mă incântă!

[Ligia]

D-le Ionel Mony, mulțumesc mult, am făcut și modificarea sugerată, cine are experiență, se cunoaște!

[Nădejde Angelina]

Reverenţă!

[Corina Militaru]

Ne doare, ne mai lasă, visăm și n-avem maluri,

Amurgul se agită, de ceață grizonat,

În bătătura lunii, un zbor răpus de valuri,

Stropește cu albastru, un ram de griji plecat. Frumos! :)

[Sofia Sincă]

Mi se pare că ai lăsat aritmii intenționat. Poate așa ai vrut să construiești, pe bază de aritmii. Astfel: cu brațele spre cer, frunzelor-oracol, în simfonii-mister, desigur în context, mie nu-mi sună pe ritm, în afara a ceea ce a sesizat domnul IMC. Și mai sunt, dar dacă cititorul se oprește la virgulă, merge la limită.

În rest poezia mi-am plăcut, versul este bogat și pe mesaj.

Sofy