Înaintea izvorului
Înaintea cuvîntușui
S=așează Dumnezeu
Dimineața
Să guste din strugurii încinși
Pe colivă se așează
Bomboane din spirit de echipă
Soarele se îngroașă
Din lipsă de spațiu
Carnea să nu se coacă
Să se îmartă la oameni
De poftă
Oamenii gustă bucățile din spirit
Și apoi se desfac de păcate
Rodiile nu mai dau bună dimineața
Să nu se aprindă lumina
Pomenile dau bine pe negură
Harta cu sărbători se cinstește
Ca și mugurii porecliți cu alai
Strigă mesenii spiritul se face pîine
Împărțit la oameni în loc de cloaci
Cînd noaptea se face zori de zi
Și se dezleagă rodiile de muguri
Stolurile de îngeri se arată la oameni
Frica de masă
Să se desfacă
Adaugă un comentariu
Îmi pare rău, nu rezonez cu acest text!
Același gen de exprimare, simplu, simplu, bătrânesc. Și aceeași temă: praznicele, pomenile. Să înțeleg că toată poezia ta este despre colivă și semnificația ei, găsită de tine?
Nu de alta dar mi se pare că spui același lucru sub forme diferite. Și apoi ai mai multe erori, începând cu grafica. Aliniaz-o cumva să arate mai bine, în afara î-ului. Dar am înțeles că se permite, pentru cei ce nu vor, nu doresc să folosească Ââ.
îmartă- împartă
S=așează - S-așază
Am trecut pe aici,
Sofi
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE