În răgazul dintre două gânduri

[Agafia Drăgan]

 

Mă priveşti

cu zâmbetul prins între două maluri

dincolo de el sunt eu

lupoaică albă

cu sufletul rezemat în tinereţile mele

mi-e frică să trec

e atât de îngust hotarul

dintre răsărit şi apus

 

Te privesc

în răgazul dintre două gânduri

dincolo de el eşti tu

vultur rănit

cu sufletul umbrit de nelinşti

despici apusul

până când o primăvară indiferentă

îşi va  vărsa prea plinul de înflorire

pe un hotar de piatră

 

 

[Agafia Drăgan]

Multumesc!

[Valeria Merca]

Minunat! Poezia transmite.

Drag popasul.

[Ana Ardeleanu]

Frumos!

[Vasilisia Lazăr]

Excelent!

Mă priveşti  /  Te privesc

cu zâmbetul prins între două maluri  /  în răgazul dintre două gânduri

dincolo de el sunt eu  /  dincolo de el, eşti tu

lupoaică albă  /  vultur rănit

cu sufletul rezemat in tinereţile mele

mi-e frică să trec

Încă nu e timpul...

Mi-a plăcut mult!

[FLOARE PETROV]

draga Agafia ai postat un poem impresionant de frumos. felicitari.

[Ion Lazăr da Coza]

in > în 

De renunțat la virgula-nucă-în-perete.

Da, poezia e cu un diez mai sus.

da Cuza

[Sofia Sincă]

O temă romantică, antitetică în timp și amintire. Confesiune sentimentală.

Este net mai bun poemul decât anterioarele. Fiorul liric lipsește...

Însă, am citit cu plăcere,

Sofi

[Nikol MerBreM]

Da, aşa suntem, temători între răsărit şi apus! Frumos!

[Mihaela Suciu]

Plăcut răgaz în poezie!