M-ai zidit deasupra ploii

[gina zaharia]

Mai ştii? M-ai învăţat să dansez peste lume,
Eram o amintire cu mult târziu în mine
Şi ceaţă-aveam pe clipe şi, oare mă mai ştii ?
Strângeam însingurarea trăită-n zori de zi.

Citeam pe chipul tău un mare meşter trist
Cu rătăciri desprinse din veacul optimist,
Şi mi-ai zidit în grabă un templu de-nceput
Cum nimeni, niciodată, în vise n-a avut.

Mai ştii? Eram un pas de seară cu roşu în priviri,
Aveam pe braţe marea în despletiri subţiri,
Şi m-ai făcut izvor cu rădăcini adânci
Şi-n ele te-ai ascuns să nu vrei să m-alungi.

Eu ştiu: eşti susurul adânc al nefiinţei mele,
Mi-ai dat o dinastie, apoi un cer de stele,
Şi cântec mi-ai deschis prin albe nopţi cu ploi;
Şi ştii? Deasupra ploii azi suntem amândoi!

[gina zaharia]

da Coza, dar aș vrea ca rădăcinile să fie adânci:) ce zici?

mulțumesc!

[Ion Lazăr da Coza]

adânci - adânc

Reverență, Gina.

da Coza

[gina zaharia]

Scări spre dinastia lanțurilor pregătite de zbor, Augusta! Și știi? Sunt atât de senine!!!

Drag,

[gina zaharia]

Și-aveam pe brațe marea cu despletiri subțiri, Gerra!:) Templul devenise între timp orb:)

Drag,

[gina zaharia]

Dar câte nu poți face cu ploaia nopților albe! Cel mai simplu însă a fost să scriu această poezie...

Mulțumesc, Sofy!

[gina zaharia]

Rodica, întâmplător am dat peste acest clip pe net, era postat de vreo trei ani, versurile îmi aparțineau, îmi era dor de ele, am căutat poezia și am adus-o aici, bineînțeles cu două-trei modificări, aș fi făcut eu mai multe dar pierdeam toate stările de atunci:)

http://www.trilulilu.ro/video-film/m-ai-invatat-sa-dansez-peste-lum...

http://www.youtube.com/watch?v=9xRSnRiBWo4

[Chris]

Frumoasă zidire de cuvinte deasupra ploii, deasupra timpului... :)))

[chindea maria elena]

Dansurile tale ameţitoare pe deasupra lumii - zici tu - eu zic că-s prin sufletele noastre, saltă praful de stele din ele! Şi-i bine, căpătăm şi noi o altă aureolă! Cu drag, Gerra 

[Sofia Sincă]

Poetă cu asocieri năucitoare în expresii, în metafore colorate cu parfum de iubire, impune în această poezie o naturaleţe supărătoare în măreţia versului de dragoste. Cu nostalgie atât cât e nevoie, cu flăcări mistuitoare în dorinţe şi modestie, aduce rafinamentul în tonuri îmbătătoare.

Admiraţie deosebită, Sofy!

[lecu rodica]

,,Stiu:cintecul acesta va trebui sa vie,

Eu il aud ca somnul,cu visul il patrund.

Furtuna lui tacuta ma trage-ncet la fund

Si sufletul mi-l umple c-o stranie vecie

Eu numai pentru dinsul am rasarit pe lume

Si viata mea e-un bucium facut asa anume,

Sa sun in patru vinturi din prabusirea mea..''

                    G.Lesnea

Eu stiu ca tu stii...

Bravo!