azi-noapte mi-am dus iubita acasă
o să locuim în acest anotimp
pentru o vreme şi
în aceeaşi casă
o să dormim în acelaşi pat
din când în când
tăcuţi ca păianjenul din colţ
o să facem dragoste şi copii
ne vom îmbrăţişa tristeţile ne
vom mângâia în gol
vom număra pe degete orele
rămase neatinse
cineva ne va ademeni prin semne
va fi singura noastră noapte în care
nu ne vom striga pe nume
privesc din mijlocul emoţiei
şi tac
oare ce nume să-i dau
singurătății mele...
Adaugă un comentariu
da frumos felicitari
Da! Da! Ador poezia care la final schimbă întregul parcurs :)
Felictări, domnule Dume!
stimaţi colegi,
sunt bucuros de trecerea voastră. sunteţi peste 104 care mi-aţi trecut pragul ca oaspeţi de onoare.
mulţumesc şi acelora care mi-aţi votat şi notat textul după posibilităţile fiecăruia de a percepe un mesaj
mulţumesc pe această cale domnului ion lazar da coza şi întregii administraţii pentru efortul depus
cu sinceritate,
teodor dume,
ioniţă g,
mulţumesc mult
bonnie m,
mulţam fain
hatos vasile,
încântat pentru semnul din umbră
stimă,
gina zaharia,
nota 7 e suficientă pentru mine. îţi mulţumesc mult. te mai aştept şi cu alte ocazii
nikol me.
îmi pare rău că am fost doar un elev de 4. mă bucură sincer chiar şi această notă. posibil ca textul meu să nu fie la nivelul pretenţiilor tale.
cu sinceritate,
nic. văduva,
stimă şi respect.
laura h.
mulţumesc pentru semnul din umbră. te mai aştept
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE