imperator

[Adrian Mondea]

motto: "de fapt ce sunt poemele noastre altceva decât dialoguri inefabile cu toate imperiile celeste ori terestre" - Nache Mamier Angela

ieşirea din vortex

crede-mă
nu poți sta sprijinit de pervazul ferestrei
agățat de un zâmbet
şi nici de străzile pustii de provincie

orice firimitură din soarele răstignit pe o frunză
e o binefacere a unui timp răscolit
de tăcerea muşchilor de copaci
fără tabuuri, singura pradă
a tot ce se pierde 

bătut de vânt

mă întorc prea repede
în pielea adevăraților nori
ultimele săptămâni
îşi flutură discret şira spinării
pe un imn gloria mundi

am îngenuncheat 
sărutând brazda de pământ strămoşesc
reazemul lupilor sacri

ce pot pierde decât
o boare de vânt 

ceea ce sunt

conştiinţa are trăsături prea osoase
aerul senzual şi capricios al unui bătrân râzgâiat
înaintea ultimului seceriș
provocat de o singură pradă

ador macii şi bobul de grâu
peisajele vechi îngropate în umbra sprâncenelor
rezemate de ruperea propriilor glorii
în patru, în şapte

din când în când priveam agățat de geamul ud
un alt tren cum se zbate

[Corina Militaru]

Minunaat! Am citit, recitit... Deosebit de încântată! :)

[Valeria Merca]

Desfătare/ măiestrie lirică!
(de revenit asupra formulărilor: am îngenuncheat şi lupilor sacri)

[Sofia Sincă]

Versuri, ce se desfăşoară pe un fir liric deosebit de captivant, prin suite de metafore şi simboluri ce duc la idei filosofico-meditative.

Frumos formulat! Admirativ,

Sofy

[Ion Lazăr da Coza]

Un... triptic interesant - spleenul (din) cotidian, rădăcina, transsubstanțiere. 

da Coza

[Mihaela Popa]

magic

admirație!