Sting lacrima
rămasă rece în diapazonul memoriei
Ating înălţimi de arabesc în şuvoiul apei
ce-mi creşte sub unghii
mă copleşeşte cu amintiri profundul zid
al contemplării
Sunt astăzi ca şi ieri vagabond
în cripta nemuririi
stau cu zeii la masă sub coviltirul albastru
desenat în palmă
Adaugă un comentariu
O defulare a simțurilor sintetizată și concentrată în metafore deosebite.
Frumos!
Sofy
Condensat, inspirat...
Încântat.
da Coza
Interesantă confesiune lirică. Remarc metaforele originale. Am citit cu plăcere
© 2019 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE