Haiku

[Adina Speranta]

gânduri în toamnă -

flăcările din ruguri

fără scânteie

 

[Ion Lazăr da Coza]

M-am gândit şi eu la varianta gânduri > frunze, dar haiku-ul ar deveni prea metaforă, ar deveni definiţie poetică pentru frunză...

[Adina Speranta]

 Discuția este de bună credință și din partea mea aveți și respectul binemeritat, dealtfel, ca iubitor de haiku, un gen nu prea întâlnit pe acest site. 

Din discuții , mai ales din cele în contradictoriu, se învață. Mă refeream la "mugetul mării", figură de stil, zic eu.

Am recitit azi câteva articole despre haiku pentru a căuta în mod special dacă există referire la interdicția de a folosi planul uman. Nu am găsit. Da, știu că natura este prezentă în haiku, dar ea prin natură  se explică o stare ce ține de planul  uman. Cel puțin așa știu eu.

Aș putea ușor să schimb gândurile cu frunze .

Cu drag! 

[Ion Lazăr da Coza]

Adina Speranta obrăznicuță? Doamne ferește! Obrăznicuți devenim când persiflăm (peste o anumită limită, desigur) sau când facem atac la persoană. 

Discuțiile în contradictoriu, de bună-credință (că de sofisme sunt sătul), le consider productive - tocmai acesta-i rolul unui cenaclu online.

Ți-a spus Basho că e mândru de tot ce a scris, și că tot ce a scris e literă de lege?

Ioi, Doamne... Am scris eu „muge marea”?

Etc...

[Adina Speranta]

Domnule da Coza , un haiku-cadouaș exprimă intenția de a oferi o bucurie unui iubitor al acestui gen.

Discuția pe tema lui înseamnă degustarea cadouașului :)  

Planul uman se împletește cu cel al naturii chiar în poeziile lui Basho. Dacă el pomenește de lacrimi  și chiar folosește figuri de stil (bruma are păr tomnatic), mai mult , se încalță cu sandale și-și pune pălărie de vară ( o fi plan al naturii? ) atunci pot și eu să dau o definiție unor gânduri plasate ăn decor autumnal.

Dacă aș merge la extrem aș putea spune că or gândi și plantele, copacii ( parcă s-a constatat că florile chiar ascultă muzică și se dezvoltă mai armonios - dacă ascultă și se dezvoltă poate că simt, gândesc), dar nu o fac. :) 

Cum și la dumneavoastră "muge marea" , pot fi și la mine niște gânduri nevinovate ale ...asta rămâne la alegerea fiecăruia. Nuuu, nu sunt obrăznicuță, e doar o discuție pe tema acestui haiku atât de controversat ( mă refer la gen) și pe care eu îl ador. Nimeni nu poate pătrunde subtilitățile lui, noi doar copiem o stare definitorie japonezilor :) Dar e frumoasă, nu? 

Vă îmbrățișez cu mareee drag! :) 

[Ion Lazăr da Coza]

Știu că nu-i frumos să critici un dar, dar... haiku-ul n-are de a face cu valorile umane. El este al naturii şi al naturii (esenţei) lucrurilor. A surprinde (revela) natura lucrurilor este esenţa unui bun haiku...

Mulțumesc!

da Coza

[Adina Speranta]

Așa a fost scris ,am modificat deja la postare . Dacă primesc propuneri, atenționări, voi ține cont.

Imbrățișare, Valeria :)

[Valeria Merca]

Eu zic să nu mai modifici nimic, deocamdată, Adina. Mai aşteaptă şi alte păreri ( adăugând articolul hotărât ''le'' transformarea e vizibilă, atât în structură, cât şi în conţinut).:)

[Adina Speranta]

 Dragă Valeria, ai dreptate! Și mă bucură intervenția ta pentru că astfel pot corecta. Acest haiku l-am scris într-un grup de poezie la o provocare lansată de chiar fondatorul societății de haiku din Romănia. Și era corect. 

Dar eu , din cauza lipsei de timp nu l-am postat imediat pe blogul meu, și la repezeală am făcut asta după câteva săptămâni scriind din memorie, chiar și atunci în decursul câtorva minuțele libere. L-am scris , l-am postat ca să nu-l pierd și gata! Dacă nu erai tu rămânea așa mult și bine :)) Mulțumesc mult pentru atenționare. Cel inițial este așa:

gânduri în toamnă-

flăcările din ruguri

fără scânteie

Cezura rămâne acolo, însă. Deci, am mâncat un "le"  :)  Să văd cum pot modifica. 

Cu drag :) 

[Adina Speranta]

Dragă, doamnă Sofia, mă bucur să vă reîntâlnesc și mulțumesc pentru apreciere. 

Vă așrept cu același obiectivism care vă caracterizează și la următoarele postări :) 

Cu mare drag! :) 

[Valeria Merca]

Sunt fan haiku.:) Eu cunosc structura din 17 silabe, repartizate pe 3 "versuri" formate din 5, 7, 5 silabe; tu ai 5, 5, 5; ai o imagine care exprimă anotimpul; ai cele două planuri despărţite prin cezură... mie parcă îmi vine să inversez cele două planuri, astfel încât versul1 să devină v3. Cu siguranţă destinatarul... te va lumina, Adina!:)

Am citit cu interes şi plăcere. Drag,