Frumoasa adormită

[Simion Cozmescu]

era cea mai frumoasă fată din oraş

visele ei străbăteau adolescenţii transparenţi

din fluidele cartiere ale oraşului stingher

ea visa şi undeva un adolescent se ridica de la pământ

ca o păpădie

dispărea în scurt timp cu un pocnet sec

de os rupt

în curând 

străzile vorbăreţe apartamentele fragile

şcolile ipohondre cafenelele mătăsoase

parcurile lenevoase

erau pustii de adolescenţii transparenţi

lipsiţi de vise ai acelui oraş

 

într-o zi fata se trezi tuşind

sângele roşu îi păta batista

soarele lumina neputinicios prin geamuri livide

au crezut că e o alergie la ambrozie sau puful

care plutea în acele zile neobişnuite prin aerul veşted

dar fata se stinse

câteva ore mai târziu

 

în următoarele zile

adolescenţii reapărură în oraş

unul câte unul

materializându-se cu acelaşi pocnet sec

au fost toţi prezenţi

la înmormântarea

celei mai frumoase fete care a visat vreodată

în acel oraş

 

[Simion Cozmescu]

Mulţumesc, Ion da Coza - a trebuit să rotunjesc, aşa am simţit nevoia. Mihaela, Rădiţa vă mulţumesc de citire şi comentarii!

[Rădița Răpeanu]

Poate tinerii acestor zile lipsiți de viitor își pot îngropa zilnic singura lor frumoasă și crudă speranță... Rădița, semn de lectură

[Mihaela Popa]

:( trist...

[Ion Lazăr da Coza]

Finalul e prea explicit, ducând prea mult spre epic.

Duios, trist, emoționant... 

da Coza

[Simion Cozmescu]

Sofia, mulţumesc de comentariu, mă bucură aprecierea ta! Gina, onorat! Valeria, mulţumesc!

[Valeria Merca]

Trist, dar sensibil !

Am rezonat.

[gina zaharia]

Admirație!

[Sofia Sincă]

O poveste tristă... O proză lirică, care impresionează prin sensul temei, dar și prin mesaj. Un poem inspirat din realitatea dură, contemporană, care aruncă lumină sentențioasă realității, atenționând-o.

Mi-a plăcut,

Sofy