Erezia lui Dumnezeu

[Costel Zăgan]

Of  Doamne cu viteză cosmică iar creşte

mortalitatea pe cap de locuitor Ne cam ne

glijezi dragoste pui de lele ce eşti  S-ar pu

tea să nu mai cânt ci să-njur În numele tată

lui şi-al mamei şi-al celorlalţi nenăscuţi din Ro

mânia Patria noastră de cursă lungă şi lată şi

slabă ca un ţâr din fericire Poporul român

 a învăţat să moară  la fără frecvenţă Fără 

speranţă Doamne întreb Totuşi  pe Tine

cine o să te-ngroape

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ

[Mihaela Roxana Boboc]

Interesant s-a pus problema. Și totuși patria noastră e de cursă lungă.

[Sofia Sincă]

Cu un zâmbet uşor ironic îţi spun că erezia este a oamenilor... dar desigur în poezie poate fi oricum. M-am obişnuit cu tine să dai cuvintelor tenta dorită şi pe drept cuvânt eşti mereu surprinzător.

Sofy

[gina zaharia]

a învăţat să moară  la fără frecvenţă

(pe sfori de mătase de-a lungul speranțelor)

[Vasilisia Lazăr]

Îl îngropăm noi, câte puțin în fiecare zi.

[Ion Lazăr da Coza]

Doamne întreb Totuşi  pe Tine/ cine o să te-ngroape
Răspuns: Tagma preoțească.

da Coza