toţi poeţii au fugit în cer Lăsând
incubatorul vidului pe mâna goală
a imigranţilor tăcerii Cătuşele ierbii
încearcă zadarnic să izoleze
cerul Îngerii deja suprapopulează
incubatorul vidului pe mâna goală
a imigranţilor tăcerii Cătuşele ierbii
încearcă zadarnic să izoleze
cerul Îngerii deja suprapopulează
paradisul pierdut Iar sfinţii au ocupat şi
ultima peşteră a singurătăţii Din loc în loc
se mai zăresc numai exploziile întârziate
ale macilor Şi uneori jocul de artificii al
florilor de câmp Taman atunci când un săl
batic îşi mângâie femeia până la infraroşu
Legea-i însă lege Are grijă de toţi
(ne)vinovaţii condiţiei umane
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE