ecoul timpului
cam repede niarne* s-au dus anii aceștia
mǎsurând întinderile timpului
cu toate privirile din mine
pe unde-am trecut
aparențele luau forma iluziilor
parcă legǎtura dintre interiorul și exteriorul meu
ar fi fost spectralǎ
iar lumea dimprejur
legenda care-mi transforma realitatea în vis
mǎ adunam în mine cât mai strâns
sǎ-mi încapǎ toatǎ viața
exact ca în casa ale cǎrei ferestre și uși
se deschid
sǎ intre-nǎuntru siguranța zilei
rǎtǎceam uneori prin labirintul destinului
făurind din perceperi busolǎ
sǎ pot descoperi cărările marcate-n albastru
alteori
mǎ târam pe coate și genunchi
pânǎ-n vârf
unde dumnezeu înlocuia stelele moarte
luminându-mǎ
știi niarne
nu aripile zborului m-au purtat deasupra veacurilor
ci ecoul chemǎrii lui
întors cǎtre mine de vocea obârșiei
pulsa ca o știre prin sânge
iar acum
tot ce ține de acest veac
mă înconjoară ca o îmbrǎțișare
din care n-aș vrea sǎ mǎ mai desprind
niarne=apelativ atribuit sinelui
20 septembrie 2012
Adaugă un comentariu
-
Comentariu publicat de Rodica Lupu pe Februarie 13, 2013 la 2:54am
-
Sofy, Ionel Mony Constantin, da Coza, Mihaela, Vasilisia da Coza, Gina! Onoratǎ pentru lecturǎ și cuvinte! Vǎ mulțumesc!
-
Comentariu publicat de gina zaharia pe Februarie 12, 2013 la 8:32pm
-
știi niarne
nu aripile zborului m-au purtat deasupra veacurilor
ci ecoul chemǎrii lui
întors cǎtre mine de vocea obârșiei
rezonanță și mult talent
-
Comentariu publicat de Vasilisia Lazăr pe Februarie 12, 2013 la 4:25pm
-
Superb!
Text expus.
-
Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe Februarie 12, 2013 la 2:23pm
-
Frumos și... trec mai departe (cu părere de rău).
da Coza
-
Comentariu publicat de Ionel Mony Constantin pe Februarie 12, 2013 la 9:23am
-
mǎ târam pe coate și genunchi pânǎ-n vârf
unde dumnezeu înlocuia stelele moarte
luminându-mǎ
știi niarne
nu aripile zborului m-au purtat deasupra veacurilor
ci ecoul chemǎrii lui
întors cǎtre mine de vocea obârșiei
Excelent! Nu avem aici doar un simplu versificator, chiar aveţi ceva de spus. Un mare BRAVO, pentru niarne!
-
Comentariu publicat de Sofia Sincă pe Februarie 12, 2013 la 9:09am
-
Alergând pe drumul vieţii, timpul va continua să ne împingă. Uneori pierdem busola, obstacolele diferă, ne vor ţine pe loc. Senzaţia de nesiguranţă şi singurătatea se instalează în suflet, ca apoi să vină raza de lumină şi speranţă. Viaţa ca un ciclu vremelnic...
Am citit cu plăcere, Sofy!
Despre
link-uri utile
Zile de naştere
Zile de naştere sărbătorite astăzi
Zile de naştere sărbătorite mâine
donații
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
Activitatea Recentă
Antologiile site-ului „ÎNSEMNE CULTURALE”
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE