Eșuați în paradis

[Camelia Ardelean]

 Am eșuat, în visul meu albastru,

În paradis, sub palmieri târzii

Și zări îndepărtate de-alabastru,

Cu țărmuri nisipoase și pustii...

 

Mă-mbrățișai uimit, ca pe-o minune

De dincolo de timp, de undeva,

Și, dezvelindu-ne de rațiune,

Ai fost subit al meu, am fost a ta...

 

Ne-am mângâiat, ca două emisfere,

Pe un Ecuator imaginar,

Ne-am înălțat, apoi, spre alte sfere,

Fără să ne oprim la vreun hotar...

 

M-am îngropat în ochii tăi ca mura,

Pierzându-mă în adâncimea lor...

Oriunde ne-ar fi purtat aventura,

Nu m-aș fi coborât de pe-al tău nor...

 

O jucăușă rază de lumină

M-alintă cu tandrețea ei pe păr.

Imaginea superbă, chiar divină,

N-a fost decât un vis, într-adevăr...

 

[Sofia Sincă]

Draga mea Camelia, în primul rând, poezia nu este o poveste. Poezia descrie stări ale sufletului, trăiri, meditative, metaforice. A scrie așa cum vin ideile, a devenit un slogan ieftin. să le las "așa cum vin". nimic mai greșit și mai banal. Da, scrii ideea așa cum vine, apoi treci la șlefuit. Nu orice ideea poate fi și vers, așa cum nu orice muscă face miere. Poate fi doar o notare a ei, a ideii. Și da, nu toată lumea care citește simte ruperea de ritm sau dacă o simte trece peste ea. Aici este un site de tip cenaclu care și-a propus să simtă și să spună. Dacă am zis că am citit cu plăcere, trec și eu uneori peste mici imperfecțiuni spre încurajare și din  lehamite de a mai tot corecta.

În privința numărul de strofe ar trebui să-ți propui. Mult și prost? La ce bun? Scurt, concis, plăcut, încât cititorul să regrete că s-a terminat, este de apreciat. Asta, dacă vrei să se numească poezie. Dacă scrii pentru suflet, scrii și pui în sertar. Când afișezi public, suporți comentarii.

Sofy, cu stimă.

[Camelia Ardelean]

Doamna Gina, mulțumesc pentru popas! Mai poftiți! :-)

[Camelia Ardelean]

Domnule da Coza, mulțumesc pentru popas! Mă bucur întotdeauna de vizita dvs., de fapt, de a tuturor! :-) În ce privește numărul de metafore, n-aș putea să vă răspund. Poezia a "venit" azi dimineață pe la ora 3 și m-a trezit brusc din somn, n-am mai apucat să număr metaforele! :-)

[Camelia Ardelean]

Mulțumesc pentru popas și impresii, domnă Sofy! S-a întâmplat, într-adevăr, să fie o poezie mai scurtă, dar asta nu înseamnă că la toate va fi (este) la fel! :-) Nu îmi propun niciodată, atunci când scriu, ca o poezie să aibă un anumit număr de strofe (sau un anumit tip de rimă) etc. Poeziile îmi sunt dictate, în primul rând, de o anumită stare și curg singure, ca o poveste. Nu ar avea sens să întrerup brusc povestea, în derularea ei. O să fiți surprinsă, dar mulți alți colegi de breaslă m-au sfătuit, din contră, să le las "așa cum vin". Părerile fiind împărțite la acest capitol, cred că cel mai înțelept lucru ar fi să fac așa cum simt eu. :-)

În ce privește punctele de suspensie, am corectat acolo unde ați spus. Pe celelalte le-am lăsat deocamdată, pentru că... așa am simțit. A fost o stare de visare, care, de obicei, te face să cazi pe gânduri... :-)

Referitor la ritm, vă dau dreptate! Desigur că o exersez, ca să mi-l cizelez pe parcurs. Nici D-zeu nu a făcut lumea într-o zi. :-) Presimt, însă, că nu va fi ușor. Mai sunt cuvinte la care nu sunt sigură care e silaba accentuată. Partea pozitivă e că nu toți cititorii vor simți diferența de ritm, asta e sigur! De exemplu, chiar și dvs. ați trecut neobservat  faptul că, la a doua poezie a mea postată în această revistă (Înger rătăcit), la ultimele 3 strofe am ieșit total din măsură și totuși ați afirmat, la momentul respectiv, că ați citit-o "cu plăcere". :-)

 

[Sofia Sincă]

E adevărat, cam adolescentină construcția. Motivul iubirii, al fericirii în iubire e vechi de când lumea, însă depinde cum îl abordezi. Poezia de dragoste a fost și va fi principalul mod de exprimare în versuri. Apreciez că ai mai scurtat-o. Însă mai trebuie șlefuită. De ce atâtea puncte de suspensie, atâtea virgule? Dacă ai recita-o cu voce tare, ai avea atâtea întreruperi încât se pierde și mesaj și muzicalitate și multe altele. Și apoi după puncte de suspensie nu se pune virgula.

Versul trei din strofa patru este ieșit din ritm.

Sper să-ți șlefuiești poezie.

Sofy

[Ion Lazăr da Coza]

Adolescentin subiectul, dar și abordarea lui.

Câte metafore are acest text versificat?

da Coza

[gina zaharia]

Visul are cele mai mari aripi :)