de dragul fânului

[gina zaharia]

despre ziua în care soarele s-a așezat între noi

ne vom aminti multă vreme

acele apusului au cusut la gherghef dragostea

ne-am întâlnit de multe ori sub înțepături

și le-am învins

acum era altfel

mâinile noastre strângeau în buchet spice din raze grăbite

 

le-am dăruit bătrânului de sub turnul cu ceas

și a plâns

le-a recunoscut îndată mai toate fuseseră ale lui dar soarele se pitise după stânci

rămăsese o dâră fierbinte pe suflet

și un foc dincolo de creste

cât ar fi vrut să caute în miezul verii pâinea coaptă

în nopțile fără somn

să le-o împartă păsărilor cântătoare

dar au venit umbrele și n-a mai văzut nimic din ce-a fost

albastru-senin

 

e și acum acolo duce zidul în spate și apără iubirea de săbii

i-au rămas curajul și privirea curată

ca apele nuferilor

știu că nu va mototoli ziua aceea pe care i-am dat-o spre păstrare

poate va fi bun s-o învețe cum se trăiește departe

precum căpițele pe dealuri

de dragul fânului

[gina zaharia]

Vă mulțumesc mult, dragii mei!

[Mihaela Popa]

admiraţie, Gina!

[Vasilisia Lazăr]

ne-am întâlnit de multe ori sub înțepături

și le-am învins

.

Și așa s-a brodat veșnicia iubirii și-a poeziei. Minunat, Gina!

[Nikol MerBreM]

De dragul fânului, m-aș face căpiță pe dealuri! :) Frumos tare!

[Chris]

foarte frumos! :)

[gabriel cristea]

Frumoase imagini! Felicitări, Gina Zaharia!

[Valeria Merca]

Admirabil, ca-ntotdeauna! :) 

Felicitări, Gina!

[Sofia Sincă]

Gând în imagini, speranţe de împlinirea iubirii în culorile amurgului, cu femeia în rolul Evei și un Adam imaginar în tabloul iubirii. Cu lumini și umbre, realitate ascunsă în spatele ficțiunii.

Un strop de poveste parfumată de arta Ginei Zaharia.

Admirație ca întotdeauna,

Sofi