sonet
Cât valurile răbufnesc în stâncă
E semn că primenirea-i pe aproape,
Copii din flori se vor mai naște încă,
Pe moși găsi-va cine să-i îngroape.
A curs potop de lacrimi pe morminte...
Sărmanul a mâncat pe săturate;
Întorși cu fața de la cele sfinte,
Ne-mpotmolim răpuși de voluptate.
La ce folos mai scormonim prundișuri?
Luntrașul a pierit demult în ceață;
Rămânem absorbiți de mărunțișuri,
Revendicând o nouă dimineață.
Când frunza mai cerșește strop de verde
În zbor prelung, cocorul urma-și pierde.
Adaugă un comentariu
Reverenţă!
O rabufnire de adevar din crunta realitate! Un sonet desavârsit! Am sa-l recitesc cu drag,
Felicitari, doamna Valeria Merca, este prima poezie scrisa de dv. pe care am gasit-o. E minunata! Imi place foarte mult!
Mă simt onorată, mai ales că îndemnul vine din partea dvs.:) Nu e atât de simplu precum credem... am avut momente când am fost certată cu poezia pe care o scriu și mereu ne ciondănim, dar nu pot să explic cine sau ce anume mă determină să mă simt confortabil în aceste chingi:). În opinia mea, versul clasic trebuie să rămână imperisabil.:)
Vă muțumesc!
Nu înțeleg de ce nu vă desprindeți din chingile versului clasic: Dați-vă frâu imaginației și lăsați metafora să curgă.
Vă mulțumesc dle, Emil Dumitru. Onorată de lectură și apreciere.
Frumos, strofa a doua mi-a plăcut în mod deosebit...
Mulțumesc, Maria! Mă bucur că ai poposit în casa mea:) Te îmbrățișez
Mulțumesc mult, Agafia, pentru semnul lăsat!
drag,
Mulțumesc, Augusta! Mă bucură aprecierea venită din partea ta.
drag, drag
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE