m-am rupt de lume
sã pot deschide uşile cerului
sã dau drumul viselor
sã zboare liber
sã le ascult bãtaia din aripi
pânã la capãt de galaxie şi dincolo
bumerangul iubirii aruncat în eter
purtat e în pântece
de o floare
aşteaptã sã vinã odatã martie
sã renascã
Adaugă un comentariu
O renaștere, a unei iubiri, inocente.Mulțumesc, pentru trecere.
Aveți dreptate, d-na Ana Câmpeanu.Mi-am propus, să nu-mi mai fie teamă, de sinceritate.Numai gânduri bune, vă doresc !
Departe de mine, gândul, de a face „poezie măreață”.Îmi împart, câteodată, gândurile, cu o coala albă de hârtie.
Confesiune sinceră, entuziastă.Am citit cu interes
Invocând lucruri măreţe, nu obţinem poezie măreaţă.
da Coza
Renașterea iubirii. Frumos!
Încântată, peste măsură ! Mulțumesc, pentru amabilitate .
bumerangul iubirii aruncat în eter/ purtat e în pântece/ de o floare... frumos!
O stare bine transpusă poetic. Cursiv și rezumativ.
Și... dacă aș mărturisi, că este o realitate transpusă în așa manieră, încât să se creeze stadiul de poveste ? Mulțumesc, pentru vizită.
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE