Cea mai frumoasă femeie a acestei lumi
este o necunoscută.
Am zărit-o la graniţa dintre linişte şi nelinişte,
durere şi bucurie.
I-am simţit furtunile dinlăuntrul sufletului
şi apusul răsfrânt peste grijile zilei.
Primăvara i-a rodit ţarina,
iar floarea iubirii şi-a cerut dreptul la lumină.
Pe faţa ca un nou răsărit de soare
a fost arborat zâmbetul împlinirii.
Cea mai frumoasă mamă a acestei lumi
strângea la sânul clocotind de lava vieţii
rodul iubirii
mângâindu-l cu duioşia luminii
şi botezându-l cu lacrimile recunoştinţei.
Undeva, departe,
în sufletul uneia dintre cele mai frumoase femei
s-a aşezat toată tihna acestei lumi,
iar viaţa i-a înflorit în lumină.
Adaugă un comentariu
Prin urmare binecuvântarea se bazează pe o necunoscută... Dacă e necunoscută, de unde știm atât de multe despre ea?
Un text bazat pe presupuneri și paradoxuri. De fapt nu este poezie, este o proză, un eseu metaforizat pe ici pe colo, un discurs alegoric.
Semnul meu,
Sofi
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE