S-a surpat aseară malul
tulburând apa-n izvor,
şi-am cules din umbre valul
rămas trist şi gânditor.
Vântul adormit în ramuri
s-a ascuns fără să spună,
dacă mi-a bătut în geamuri
când tăcerile se-ngână.
Sau prin goana-i despletită
a împins malu-n prundiş,
presimţind cât de grăbită
stă-nserarea în frunziş.
Malul nostru prins sub ape
nestatornic va fi-ntruna,
dacă nu vom ţine-aproape
valul, lacrima, furtuna.
Adaugă un comentariu
Sofy iti multumesc pentru mangaierea ta!
Cu mare drag!
Alex, multumesc de trecere si semn!
Cu pretuire!
Multumesc Ana pentru lectura si comentariu!
Cu mare drag!
Spre meditație prin vers candid, dulce, clasic. Personificări și atribute vibrante alcătuiesc metafore surprinzătoare.
Am citit cu multă plăcere!
Sofy
Subscriu la părerea Ginei. Un vers simplu...
Mi-a plăcut poezia, nostalgică, caldă, cu elemente de pastel şi cu o strofă finală care transpune tulburările naturii în viaţa oamenilor şi e ca o concluzie.
Gina, puntile modelate de mine tot pe maluri subrede au avut punctele de sprijin!
Cu drag si pretuire!
Ți-e drag malul, George, poate îți destăinuie secrete curgătoare, însă prea l-ai adus în prim plan. Modelează și tu o punte ceva:)
Am citit cu plăcere (în seara asta!:))
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE