Ana (X). Perseide

[gina zaharia]

Când te-am întâlnit adunai spice de lumină

pentru mori de vânt,

acum frămânți pâine de pe ogorul uitat să rodească,

e plin de bondari, se cred la o reprezentație de magie,

să nu-i aștepți la masă, în curând perseidele vor sparge întunericul,

câteva vor poposi în calendarul tău.

Să fii acasă, vor veni pe ușa dinspre soare,

ți-au promis că vor intra în camera unde scrii poeme de dragoste.

Astfel se sfințesc tăcerile.

 

Ana, lasă-le să se așeze pe rochia ta, pe umăr și în cana cu vise,

am auzit că nu zăbovesc decât într-o carte de vară,

e un mister că s-au gândit la tine,

poate știau că tu adori nuanțele cosmice, crezi în viața de dincolo de moarte

și în succesul unei idei pe acoprișuri înalte,

poate au sperat că le vei prinde cu ace de reverul cerului.

Poate...

 

Cândva vei fi pe raftul unui anticariat, vei aplauda istoria

vrăjitoarelor arse pe rug,

te vei împiedica de suspine ori vei privi, într-o fotografie,

povestea unei mirese printre mesteceni.

Ce rost are ea aici? Te vei întreba,

dar îi vei găsi pantofii cu talpa tocită, într-o altă fotografie. Alături, cheia sol

și moartea unui dirijor de emoții.

 

Așa să știi, Ana! În pumnul tău trăiește un fluture,

dă-i libertatea să cunoască Sahara si New York-ul, deopotrivă,

și, mai cu seamă, învață-l să traverseze oceanul.

E foarte important să respiri fără teama că vântul îți va face fereastra ta țăndări,

atât de multe încât se vor transforma în stelele altui cer,

pe același pământ.

[Vasilisia Lazăr]

Gina Zaharia - o doamnă Picasso în poezie, demnă de marile picturi poetic abstracte (Cristina Ștefan), o poetă a cărei voce este unică în literatura contemporană (Cezarina Adamescu).

Câtă dreptate în cele spuse mai sus!

Un poem de duminică!

[gina zaharia]

Angi, mulțumesc! Mă bucură trecerea ta!

[gina zaharia]

Mulțumesc,  J' Arrive! Ana mi-a dat ideea de titlu pentru viitorul meu volum: Perseide! Poate tocmai fiindcă e... duminica ei! 

[gina zaharia]

Mulțumesc, Laura! Dacă tot s-a întâmplat să fie deschisă ușa dinspre soare... Atât cât să intre două - trei gânduri :)

[Angi Cristea]

,,Vor veni pe ușa dinspre soare"...,,poate au sperat că le vei prinde cu ace de reversul cerului".Superbe imagini poetice!

[Laura H.]

Ana e din ce în ce mai frumoasă, parcă ar căpăta încredere de la un poem la altul. 

Un poem magnific, răvășitor, eliberator, venit ”pe ușa dinspre soare” doar ca să ne încânte! Am citit cu bucurie în suflet.