cu fiecare cuvânt
îl las pe unu lângă doi
într-o înșiruire logică
în care cineva trage de mânecă
pe altcineva
drumul paralel al dreptelor se prelungește
vegheat cu virgule
cifră lângă cifră
în pas de cadril
zbor neîntrerupt
un simplu semn poate să aducă egalitatea
să le numească litere ale altor dimineţi
Adaugă un comentariu
Un poem inedit! Place!
Multumesc Sofy, da Coza
multumesc Vasilisia
domnișoare parcă nu „cadrează”, ce zici de promenadă/vals/cadril etc.?
Subscriu.
da Coza
Unde sunt doi, nu ştiu ce rost mai are al treilea... iar dacă drumurile sunt paralele... tot aşa rămân şi fiinţele. Dacă în concepţia ta este posibil... prin cuvinte, eu mă înclin.
Am citit cu plăcere amalgamul tău meditativ.
Sofy
Alte cuvinte, același poet!
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE