singurătatea cuvintelor aruncă
frica în dansul morţii
alfabet al minţii bolnave
scris
cu mâinile rănite de viaţă
spasmul tristeții
hrănește
creierul înfierbântat
să găsească eroi
în halate albe ce-şi beau
cafeaua scuturându-și ţigara
pe rochia smulsă dimineții
în care scriu poemul născut din sânge
pe altare de zgură
Adaugă un comentariu
mulțumesc Mihaela
concentrat, coerent, original, frumos
admirație!
multumesc cu drag tuturor
Trist, dar sugestiv.
Drag popasul.
O poezie expresivă, de care-ți pare rău că-i așa scurtă.
da Coza
Răsunător, ai folosit sintagme răsunătoare la maxim.
Singurătatea - dușmanul tuturor.
Am citit cu plăcere,
Sofi
O poezie înduioșătoare și consistentă.
Drag,
Cursiv, dintr-o suflare!
J' Arrive!
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE