ninge

ninge prima oară în an
mimetic

din perspectiva păpușilor abandonate
ninsoarea e o liniște agățată de rochii
mătură lumina vitrinelor

din perspectiva lui dumnezeu
ce poate fi
își linge degetele după fiecare troian

pentru partea noastră de timp
nu te-am întrebat
se poate măsura în ninsori
în decibelii amputați elegiei

ai crescut mare printre îngeri
ori te-ai împuținat dându-le dulăilor cerești carnea cea de toate zilele

aceasta este prima și ultima scrisoare

pe care ți-o expediez în rai
s-ar putea s-o returneze cerberii

dacă vei citi
trimite o fotografie cu tine așa cum ești
fără nimeni în preajmă
cum ai plecat
în cercul perfectibil al ștreangului

îți scriu cu alfabetul meu răzvrătit
cu sufletul-os înfipt în creier
este prima și ultima scrisoare
după
mă voi lăsa macerată în nămeți

să-ți arăt
în câte feluri mi-ai lipsit
oamenii sunt niște fulgi mai mari
Petruța
se leagănă unii pe lângă alții

la fel de reci și de izolați în steaua lor

Vizualizări: 189

Îmi place

Membri cărora le place: 10

< Postarea precedentă

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !

Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE

Comentariu publicat de Enea Gela pe Noiembrie 24, 2017 la 9:32pm: Așa este.

Comentariu publicat de Mihaela Suciu pe Noiembrie 24, 2017 la 9:28pm: Nici o ninsoare, nici un cuvânt nu v-a aduce alinare, în fața strigătului de durere a unei mame. Modul ei de-a se exprima e poate o alinare pentru noi, că nu ni s-a întâmplat să ducem o astfel de cruce, a lipsei! iar când suntem izolați în durere, totul e rece. Chiar dacă ne legănăm, nu suntem reci, nu suntem izolați, uneori ne atingem în emoții și totul e fierbinte - dovadă că mulți au rezonat cu versurile acestei poezii.

Comentariu publicat de Enea Gela pe Noiembrie 24, 2017 la 9:16pm: Mulțumesc, Nikol!!!

Comentariu publicat de Nikol MerBreM pe Noiembrie 24, 2017 la 9:07pm: "îți scriu cu alfabetul meu răzvrătit /cu sufletul-os înfipt în creier", poate cel mai tare înţeleg asta. O poezie POEZIE, născută dintr-0 rană RANĂ, alte adjective nu găsesc, ... printre ninsori, tăcere...

Cu drag,

Nikol

Comentariu publicat de Enea Gela pe Noiembrie 24, 2017 la 3:10pm: Mulțumesc frumos!

Comentariu publicat de Tudor Cicu pe Noiembrie 24, 2017 la 12:05pm: „...oamenii sunt niște fulgi mai mari” (și) asta „se poate măsura în ninsori” (Superb!) Felicitări pentru intrarea ta în USR, Filiala Craiova. Ca un dobrogean și fost marinar, îți urez: VÂNT DIN PUPA!

Comentariu publicat de Enea Gela pe Noiembrie 23, 2017 la 4:43am: Mulțumesc, domnule da Coza.

Comentariu publicat de Ion Lazăr da Coza pe Noiembrie 23, 2017 la 2:30am: Admirație.

da Coza

Comentariu publicat de Enea Gela pe Noiembrie 20, 2017 la 8:18pm: Offf...nu pot explica nimic...am trăit, am scris...Vă mulțumesc pentru lectură.

Comentariu publicat de Crinu Sorin Leşe pe Noiembrie 20, 2017 la 7:49pm: Dacă ninsoarea e o liniște agățată de rochii, vreau şi eu să fiu păpuşă, chiar abandonată. Oare care o fi perspectiva ninsorii agățată de rochii? :)