mă-mpresurară anii! de-abia mai pot zări
prin cercurile vremii mlădița de-nceput
înghesuit de gânduri... uitat de bucurii
mă ninge azi frunzișul în care am crezut
pe fruntea erodată de vânturi și de ploi
a-ncărunțit seninul și-naltul zbor de ieri
înalt îmi pare gardul întoarcerii-napoi!
mi-aș răsuci destinul spre alte primăveri!
Adaugă un comentariu
Mulțumesc, Sofia, pentru aprecieri! Cât despre verbul ”pot zări” e corect folosit. Forma ”zării” e valabilă doar la perfectul simplu, singurul caz în care apar doi de ”i” :)
Două strofe condensate pe trecerea timpului, elegiace și nostalgice.
Dacă nu s-a folosit semne de punctuație, eu zic să fie scoase și cele 2-3 semne de mirare.
zări - zării, cred că ai vrut
Frumos, bine aranjate versurile, am citit cu plăcere,
Sofi
Pentru cei care doresc să susțină acest site, DONAȚII la:
RO45CECEB00008RON1057488
titular cont: Lazăr Vasilisia
(CEC Bank)
*
DONATORI,
începând cu septembrie 2020:
© 2021 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE