Cum toate trec

[Trandafirul]

Ți-aș povesti de frumusețea ridurilor mele
de gingășia lor când buzele-mi zâmbesc,
de umbre ce-și ascund misterele prin ele,
de toate câte sunt aș vrea să-ți povestesc.

Voi îmbrăca tăcerea c-un farmec de tristețe
cules din nostalgia trăită-n altă vară
lăsând printre perdele priviri din tinerețe
am să te-aștept, iubito, cu tot ce mă-nconjoară.

Ți-aș povesti să știi cum toate trec în grabă,
cum se răstoarnă cerul în ape fără mal
s-auzi cum vechi oglinzi de tine mă întreabă
când țărmu-ntreabă marea de fiecare val.

Doresc să-ți leg cuvântul cu gândurile mele
rugându-te s-asculți povestea unei vieți
fără să-ntrebi de ce amurgurile-s grele
și nu găsesc cărarea spre alte dimineți.

[Ion Lazăr da Coza]

Un text sărac în figuri de stil.

da Coza

[Mihaela Popa]

plăcut

[Trandafirul]

Mulțumesc Vali pentru apreciere!

[Valeria Merca]

Un text plăcut, care se cere netezit, retușat.

Am citit cu interes și plăcere

[Trandafirul]

Of! Sofi cred că ai dreptate, îți mulțumesc pentru tot!

[Trandafirul]

Mulțumesc Mihaela pentru apreciere!

[Sofia Sincă]

Rutina omoară prozodia... poezia. Cred că faci versuri la minut și nu te mai uiți pe ele. Poeziile tale merg bine până la un punct, apoi se împiedică la ritm.

Semnul meu,

Sofi

[Mihaela Suciu]

Tristeți că toate trec! Eu mă bucur ,,cum toate trec" iar eu rămân ,,boboc" de floare. :)

Povestiți aici, vă citesc cu atenție! Amurgurile sunt vesele, ce ne trebuie nouă dimineți?