Tu mi-ai răsărit în tâmplă
Ca un bob de floare-amară,
Nu ştiam ce se întâmplă,
Fugeau umbre pe-o chitară.
Se prindeau în dansul serii
Şi în vene săpau casă,
Mi-altoiseră toţi merii,
Fluturi albi stăteau să iasă.
Eu te-am răscolit cu stele,
Tu m-ai despletit cu vise,
Am călcat în roi de iele,
În jur, ploi cădeau ucise.
Umplea ziua gol de ciuturi
Şi din plopi zburau spre lună
Gândurile mele, scuturi,
Înspre tine, în cunună.
Fost-a însă doar uimire.
Am oprit în noi sărutul
Şi-am ţesut din el trei fire:
Versul, gândul şi-nceputul.
Adaugă un comentariu
Doamna Veronica, rup ritmul cam des, recunosc! Mă bucur că mai salvează imaginile...
Drag,
Nikol
Mă bucur că vă place versul cuminte, doamna Popa! Cam asta sunt, cu mici variaţiuni :)!...
Drag,
Nikol
Mulţumesc, Crinu! Eşti darnic :)!
Drag,
Nikol
Imagini deosebite, m-am umplut de frumos. Cea mai evidentă rupere de ritm, zic eu, e la „umplea”.
Felicitări, Nikol!
Versuri încărcate de melancolia și frumusețea unui ram înflorit a doua oară dar și cu candoarea intactă a bobocului prim. Felicitări! :)
Mi-ar fi plăcut ca imaginile să fi fost... mai abrazive, da-s bune şi astea.
da Coza
Nikol, dintr-un bob ai făcut o grădină! Ador ploile tale ucise! Fac parte din umbrele iubirii! Or de aceea e acolo chitara, să ne-încânte cu versul tău muzical.
Am citit cu mare drag!
Prima impresie: o poezie reușită, senină. Metafore originale. Am sesizat și eu ruperile de ritm, dar progresul înregistrat spre poezia clasică este evident. Finalul mi-a plăcut în mod deosebit.
Am citit cu drag,
Ce frumos!
© 2019 Created by Ion Lazăr da Coza.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al ÎNSEMNE CULTURALE !
Alătură-te reţelei ÎNSEMNE CULTURALE