În cinstea  ochilor tăi

                       îmi fuge

                 aerul printre degete,

                aroma ierbii dintre sâni

                      îmi fuge

               umbra să se-nchine

               propriilor tale mâini.

              Dacă nu ai fi fost

              te-aș fi desenat,

              din visul tău

              m-aș fi modelat.

              da, de la începutul lumii

              doar tu zburând prin lacrimă

              și eu mereu desenându-te

              culoare peste culoare

              puterea inimii mele.

              Ochii tac.

              Doar degetele șoptesc

         …

                Murim câte un pic în fiecare noapte,

                dar înviem în fiecare dimineață

                lăsând în urmă vise spulberate,

                trăind în fiecare zi o altă viață.

                Suntem în zori copii, la prânz adolescenți

                spre seară bătrânețea ne îndoaie;

                privim cu ochi naivi si indulgenți

                cum răsăritul la apus se…

                         Cuvintele, dezamăgite

                         aripi frânte se fac la răscruce

                         cad rimele desperecheate

                         literele, hoinare,

                         apun în clisa de stele...

                         Fără silabe

                         agăț speranțele în tâmpla ușii

         …

Sunt pescărușul zburat din mare

măsurând nisipul pe țărm;

sunt anotimpul gemând pe cărare

sunt mugure smuls dintr-un pom.

Sunt soarele răsărit din cer

luminând zilele albe din an;

sunt colțurile unui echer

sunt raza și cercul din om.

Sunt umbră de eternitate

ucigând veșnicia din clipă;

sunt aripa smulsă din moarte,

sunt praful vieții, sunt risipă.