așază vorbele cu fața înspre zid

zidul tău

o durere în piept

de care nu se mai molipsește nimeni

eu

privire atârnată între da sau nu

tu

lumina între eu si tu

după un somn lung

sculptezi aripi sub gene

și împingi agale șoapte

la nunta florilor de salcâm

poteca urcă șerpuind

povestea începe

veșnicul tablou rămas mat

își vindecă pictura

partea mea din…

mă prinde de mijloc albastrul

mimând nerușinat veșnicia

de la mine până la tine inele de zale pe cărări

ne adorm pașii într-o promisiune

o să pun sărutul

între malurile gândurilor…

cum ploaia despletește cu un gest încetinit

 gândul

 tremurul

 privesc steaua la ore când

 strălucirea e dincolo de eu

 răsfoind paginile cordului

 - tu ești aceea

 întrebarea un gând al afirmării

 prinde un doi în ramul înflorit

 să ningă la picioarele pietrei atingeri

 atingeri care aleargă zăpăcite prin câmpul cu maci

 oarbe

 conduse de tremur

 …de azi

 nu mai privesc în urmă…

 își ține capul în palme

 din lutu-i modelat elegant

 scapă doar câteva întrebări

 împiedicate

 nătânge

 suficient de neimportante 

 -față de zâmbetul larg al prințului din Ursa Mare-

 încât să stea pitite la umbra buzei

 să privească sâmburele

 cum poate fi așa pur

 o las cu gândurile ei și deschid porțile larg

 ca sinele să respire

 deși port încă stigmatul negrului

 ochii…

când știu că mireasma sfârșitului e-așa aproape

 în singurătatea lor nădejdea o împart între ei

 da

 sunt vecinii mei

 anii le-au aplecat umerii

 de câteva zile câinii parcă ar număra stelele

 urletul lor te îngheață 

 tușa parcă mai senină azi ca ieri

 îmi mulțumește din privire pentru darul adus

 o vorba bună

 care mai spală din liniștea apăsătoare

 a ajuns să fie mai importantă ca farfuria de supă

 este…

nu mă doare clipa aceea singură

poate că este luna plină punte

între gând și călcatul cămășii

poate că acest gând s-a scurs în pământuri neroditoare

nu mai dau curs întrebărilor

cert este că

acum e goală

așa se vede de afară încrengătura de fire sidefii

am ajuns în rând cu alte rânduri

de oameni banali

și-mi spun

…îmi place

o tăcere a trupului

fără mișcările necontrolate ale curiozității

fără…

 nu le mai cercetez motivele

 le dau drumul

 în singura clipă rămasă la poartă 

 îmi place emoția aceasta 

 pe prispă este mereu loc de câte zece

 împart cu tine fiecare atingere

 din adâncuri

 buchetul colorat desface mierea nimb

 grânele cresc

 nu știu care dintre noi le-a semănat dar

 se vor coace doar în această clipă

 dacă te vei auri 

 îmi vei spune da

 mai știi treapta care…

in jurul tau lumina valseaza, sufletul creste si simti ca aceasta zi nu poate sa fie decat a ta, intreaga, fiecare clipa te inalta, te copleseate si iti aminteste cat de iubita esti de cei din jur...Azi de ziua ta aduni in palma frumusetea si iubirea din jur.

Cu toata dragostea iti doresc din suflet multa sanatate, sa ti se implineasca toate dorintele si neaparat sa fii fericita in fiecare clipa!

La multi Ani!

si…

zugrăvește odaia

 după fiecare sărut aprins

 uite 

 scrumul umple colțurile

 vocea bunicii mângâie 

 ridică colțurile zâmbetului

 împletește cea mai frumoasă pâine

 resturile bunăstării 

 pitește-le sub lumina hainei

 - aceasta va fi hrană lupului

 vezi

 acela alb care dă târcoale gardului pe coli

 unde semnele sună din barbă

 căutând primul psalm

 - nu-l văd buni

 este…

 să las copilul să coboare din icoană

 să o ia desculț pe drumul destinului

 nu mai privesc surâsul sângeriu al mărului

 temnicer tăcut

 ...crud

 nu știi ce cauți

 ai bocancii însetați între două patimi de vis

 în vitrina unui market

 prima treaptă păstrează mirosul cerșetorului

 - vreau fluturi

 delirul lui adună izvorul

 pe treapta a doua irișii copilului despică zorii

 cu pădurea pe umeri întinzi…

fără nevoia de tine

 de rostogolirea printre flori de dor

 am învățat că sălciile pot lua locul părului

 mâinilor întinse a rugă doar spre răsărit

 singur poemul îl vei ține treaz

 și eu

 să-i simt cordul pulsând în jurul ursulețului de pluș

 (mai tare decât cununa de spini în genunchi)

 ținându-ne sufletul strâns în versuri 

 ne arde la fel atingerea

 în care dorul săruta fiecare literă dintr-o răsuflare pecetluită în…

 se întreabă ziua ostenită

 mâini întinse spre neant

 fără culoare 

 se pierd

 în adâncul prea adânc 

 nimicul culege stalagmite

 nu știai pentru…

măcar odată să recunosc că în noi

 a înflorit albul

 doar că

 nu am știut să- i pieptănăm părul auriu

 să-i aducem prin cuvinte căldura

 am ignorat semnul tremurului tandru

 lipit de poeme

 acum 

 am pădurea încolțită-n mii de pâini

 cărare bine definită

 mirosul de cetină 

 așterne patul tânguirii

 - scrie

 scrie-ți pacea cu râuri de sânge

 doar așa vei frânge pasul 

 ...pasul…

 odihnește gânduri

 seara mângâie trăirile de ieri

 mă porți în palmă azi

 șoaptele reci- fierbinți mai ating ceruri

 …ai pierdut singura și unica intersecție

 ai pierdut râsul zăpăcit al magiei

 nu-mi vine să cred...

 răvașe în sonete nepământene 

 învie lupta  

 de fapt niște

 zbateri care mai trag de raza lunii

 albe

 simt blândețea palmei

 cioplește în albul gândului

 ciobește din singurul…

 palma bătătorită

 fața ridată a tatei

 moartea lui e mai puternică decât clipa

 durerea sapă același ogor

 iar și iar

 trec desculță în altă amintire

 chipul nevinovat al…

din mine crește o altă haină

dar mi-e frică să o îmbrac

știi cum e golul acela după ce rămâne

creanga de măslin fără frunze

sigur știi

dar

știu să văd

pânza albă atârnată eșarfă la colțuri

așteaptă să-i cânt în culori cât mai vii

cântecul sirenei

adulmec legătură firavă dintre unu și cu unu

munți obosiți

mai trag șoaptele durerii după ei

ochii scapă priviri albe

haina-și retrage la marginea…