Toamnă târzie –

În ograda bunicii

Traista prinsă-n cui

E goală casa dintre ape, mamă,

Bătrânii pruni, năluci, de-o vreme, par,

Se-adună ani, de-a valma,-n calendar,

Tu nu mai vrei nimic să iei în seamă.

Ograda părăsită azi  recheamă

S-o rânduiești  în vechiul ei tipar.

E goală casa dintre ape, mamă,

Bătrânii pruni, năluci, de-o vreme,…

Dintre florile regale

Doar duminica e sfântă,

Clopotele  lin cuvântă

În acorduri ancestrale.

Bunicuțe vezi pe cale,

Vânt călduț câmpia zvântă.

Dintre florile regale

Doar duminica e sfântă.

Soare lacom dă semnale,

Fraged aluat frământă.

Vrăbii vesele se-avântă

Într-o mare de urale,

 Printre florile regale.

(I)

Sursă de venit –

Daţi pe mâna fetelor

Bănuţi alb-roşii     

(II)

De opt martie  –

Doar bărbați la cratiță

Consumând gazul

Noapte geroasă –

În odaia pruncului
Haine la uscat

Castan secular –
De strajă în cetate
Lampioanele

Coşuri fumegând –

Colţul ierbii conturat

La doi paşi de noi

Zăpezile de altădată
Îmi ţin de foame, somn şi sete,
Steluţe mi-au pictat în plete
Şi-un strop de linişte... ciudată.

Părea câmpia fermecată
Pe-un luciu, fără de regrete;
Zăpezile de altădată
Îmi ţin de foame, somn şi sete.

Azi tot mai tristă mi se-arată
Sticlirea-n ochii de erete...
Strivesc  în pumni priviri şirete,
Doar lira mi-o vreau  acordată

Zăpezilor de altădată.

Oglinda lunii stăruie pe ape,

Răzbat din cer cântări sfâşietoare;

- E ceas de adorată sărbătoare -

Răsun-un bucium lin, tot mai aproape.

Închide codru' ostenite pleoape,

Când susur de izvor e-n adăstare;

Oglinda lunii stăruie pe ape,

Răzbat din cer cântări sfâşietoare.

Dorinţe care dor au să se-adape

La slova cea pe veci nepieritoare

A Regelui zidit, întru 'nălţare,

Pe care nemurirea îl…

De mult alb încărunţesc,
De durere-ntineresc…
De trai bun mă urâţesc,
De drag şi  iubit cobesc.

De vin roşu mă roşesc,
De tăcere amuţesc,
De mult verde veştejesc - 
Nici înviu, nici nu trăiesc…

 (elevilor mei)

Leru-i ler, copil frumos,
Rătăcit prin astă lume...

Bucuria ne-mpreune

Cu  Naşterea lui Hristos!

Lasă drumul tău umbros

Ipocritelor cutume!
Leru-i ler, copil frumos,
Rătăcit prin astă lume.

Chip de înger luminos
Paşii-n Noapte ţi-i îndrume!
Călăuza ta, anume 
Stă-n colindul tău duios,

Leru-i ler, copil frumos!

Toamna mea, cu ochi căprui,

Ţi-aminteşti cum te rugam

Cânt zglobiu să-mi laşi pe ram

Şi la nimeni să nu spui?

Octombrie gratii îmi ţese

Pe bolta-mi prinos de lumină,

În piept, cu rănite adrese,

Mai chem înserarea să vină.

Stinghere, prin vechea cetate,

Zac file, în dor plămădite,

Petale de foc, scuturate,

Din cântec de greier strunite.

În  tremur de frunză, doar vântul

A nucului creangă despoaie;

Îşi leapădă ziua veșmântul,

Tristeţea îmi curge…

De ce să plângi a nopţilor durere?!

Tristeţii, cere-i  partea ei de vină!

Cât lira mi-i complice, pe lumină,

Rotund, cuvântul fiarbă în artere.

De  zbor albastru lacrima se-anină,

Nesomnul cată versul să-l digere;

Iubiri  temute - printre emisfere –

Îşi cântă  nenorocul în surdină.

Decât să lupţi pe-un câmp străin, femeie,

Mai bine leneveşte  prin sertare,

Deschide uşa cu aceeaşi…

dacă am  fi fost două rime perfecte

dimineţile  ne-ar fi surprins îmbrăţişaţi

eu

pe umărul tău stâng împodobind

aşteptările

tu

de pe buzele mele creionând temerile

eu

rotocoale albastre  în zbor

tu

revărsare de fluviu

într-un ritm susţinut

într-o mare de rime pereche

cum perfecţiunea are gust searbăd

car ziua în spate

într-o continuă…

De ce-aş muia în călimară pana,

Când slova mi-e umilă şi necoaptă?!

Înaripat e cugetul ce-aşteaptă

Silabelor să le panseze rana.

Ţii vara-n pumni; ai mai urcat o treaptă!

Din dulce răsărit îţi umpli cana…

Sporindu-i  asfinţitului coroana,

Stingher, cuvântul se prelinge-n şoaptă.

Uimirea-n trup în zori de foc se cerne,

Fotoliul aurit îmbracă zarea

În poală, vers nescris  mi se…

Lucea pădurea, de miresme beată,

Roş-sângeriu mai stăruia pe creste,

Ne  oglindeam  pe file de poveste:

Doi maci zglobii, cu floarea tremurată.

În farmece şi leagăne celeste

Era cuprinsă împăcarea toată…

Cum  tresăream în somn, câteodată!

(Poştaşul nu aduse nicio…

Copilăria

(acrostih I)

Primul liliac în floare

Râde-n luna lui april,

Iar miroase-a sărbătoare,

Mă trezesc vioi copil;

Am picioarele zdrelite,

Voia bună îmi dă ghes,

Am unelte iscusite,

Roz mi-e cerul, fără stres:

Ani cu rod, buni de…

Castanul de la drum sărută zorii,

Sclipiri  de lampadar zilei închină,

În taină, se perindă-admiratorii

Pe-un soare lacom, talpă de lumină,

Când iarăşi  se revarsă  primăvara

Cu verde-nesfârşit, suspin în  floare!

Ai nopţii umeri greu îşi duc  povara

Şi fiecare zbor albastru doare…

Mi-s  braţele lalele înflorite,

Pe partea stângă doruri prind să…