în goliciunea vieții să suferi acest chin

de a nu fi

cu eternitatea plutind alături

cu dragostea ascunsă ca frica

dar să visezi

privind urma lăsată de păsări în zbor



să visezi până când poți atinge cerul

să zâmbești mereu

așa cum zâmbești când te doare lacrima

care poate atâtea să ducă



să distrugi cuvintele care mint

să le arzi de vii în focul tău interior

să mergi în continuare pe…