Ne batem joc de clipa ce-o avem,

În soarta măcinată-acut de boală,

Sportivi nătângi, cu iadul în tandem,

Printre ninsori mai dăm o rotocoală.

Am obosit să credem în minuni

Cu aripi moi pe umbre de cuvinte

(Abia mai poți din visuri să te-aduni,

Să te târăști, încet, spre înainte.).

E prea târziu să mai gonim prin timp,

Cu o valiză plină de comete,

Am importat himere din Olimp,

Ni-e viitorul gri și…

Ninge peste câmpuri și lespezi rupestre,

Se-nfioară viața ghemuită-n blănuri,

Mă cuprinde teama, mă-ngrădesc în cărnuri,

Te caut sub aripi, de păsări alpestre...…

Pe drumul cu memoria ștearsă,

călător cu buzunare sparte,

în care pusese mama zâmbetul

și soarele ce te ademenea,

nu e loc pentru popas,

nici pentru întoarcere.

Curgem neștiuți, intersectându-ne

uneori gândul, alteori visul...

Am trecut de anotimpuri,

uneori ținându-ne de…

Ploaia – semn de întrebare

în calendarul vremii.

Vor înflori poeme 

cu miresme de patimi?

Îngerii mă acoperă

cu toamna,

îi simt nostalgia

între două ploi.

Niciun strop de îndoială

nu-mi invadează

lobul drept, 

unde îţi păstrez amintirea…

Nu se poate face doar cu arcul găuri în soare

Cum nici o ghiulea de tun nu va lovi luna

Dar de la capătul pământului, singur, în zare

Mă uit cât de bine vă e! Și mă mir numa!

Stau lângă îngeri. Firesc, ei mă întreabă mereu

„De ce stelele voastre nu cad cu-ale mele în mare?”

Adevărul doare întotdeauna. Îl aud pe Dumnezeu -

„Spune-le ce vor să audă, nu ce pe tine te doare!"

Am dreptul să vă vorbesc despre…

Ne-am dezlegat himerele de noapte,

Rătăcitori prin visele-mumii,

Iubitul meu, să paștem mere coapte,

La herghelia plină cu stafii!

Ne-am dezlegat de orișice cutumă,

Cu-nstrăinarea facem legământ,

De sub zăpadă prinde-mă și du-mă

Acolo unde pescăruși mai sunt!

Ne-am cununat nădejdile în soare,

Țintind pământul – leagănul fidel

(Pansați la stele când Lacteea doare),

Aveam neantul cel din…

"Dedicată d-lui Liviu Dragnea"

 Întrebat-am pe comentatorul

  Gâdea, cel atoateştiutorul,

 …

Se purta, pe vremea lui Ciubăr,

Ghiordie cu manșon de zibelină;

Când vodă degusta câte-o virgină

Se întindea pe ea sub calapăr...

Apropiindu-se, netulburat, bufonul,

La urechea stângă, îndemnându-l dracii,

Îi striga: O, Doamne al nostru, pe manșonul

De samur iar înfloriră macii!

Mai du-te, bă, în pușcăria mea!

Striga și vodă aruncând…

Și totuși...

Își spuneau toți: Pe mare curând va fi furtună

Și valul îl va-nghiți. Ca focul… rugu-aprins.

De-aceea îndoiala pe tine te-a cuprins…

Cât am strigat:Nu-i crede, că totul e minciună!

Tu dârdâiai în stele și m-ai luat în glumă

Când prăbușit pe scânduri atâta m-am rugat:

Îndepărtează Tată, paharul ce mi-ai dat

Iar ei, zăpada caldă să-i țină loc de glugă.

Și îmi era frig, și totuși……

vin vulturii nopții

vin vulturi

strigam

amurgu-i descântă

în dulceață de lied

aștern pagini albe

pe cuvântul beteag

speranțe dospite

în clondire de vid

țip mirări pe găvane de ceață

vin vulturi

vin vulturi

au dâre pe clonț

de timp sfârtecat

și stârvuri de oră

în gheare

nisip de alhambre

în ochiul holbat

cât catran risipit peste vară

                *

gonită de tunet

stă…

Te întrebi ce fac?

Stau în planul sferic

al unui gând

cu faţa întoarsă spre apus

citesc, iubesc sau tac,

despic amurguri

cu umbre  de la răsărit;

din ziduri curg păpuşi de ceară

 şi dintr-un capăt până-n…

Călătoresc cu ochii legați cu perdeaua de noapte,

locomotiva cunoaște drumul,

un balon colorat în care a pompat:

dorințe și putințe

vise și doruri,

la care se uită mirați copiii.

O călătorie cu biletul plătit până la capăt.

Toți vor spre înainte, cu o grabă inocentă.

Obosim uneori, doar pentru…

Ce-o mai fi prin Univers?...dar la Brăila?...

O fi găsit-o dracu’, orbii, drosofila?...

Specialistu’-n uni-vers, unicamente,

Mai privește prin luneta lui Terente

Cum, cuminte, cumințenia din trestii

Caligrafiază-n foramini cu niște chestii

Lungi?… O, damă lată, brună, de Toledo,

Nu te sinchisi că n-aș putea să cred…

Ce bine-i să te ții poet

În lumea asta „pudibondă“,

Să legi cuvinte cu șiret

În mlădieri de anacondă!

Dar și mai bine-i să citești

Ori să înoți, vizând programe,

Precum delfinul printre pești!

(Trăiești pe net iubiri sau drame.)

Și câte poți să mai înveți,

Când te „agăți” de monitoare,

Zgâit la titluri, te desfeți,

Căci de la „drog” nu ai salvare!

Eu sunt un cititor…

ai să întârzii

îmi spui şi îmi îndrepţi un gând rebel

de sub frunte

ţi-ai luat telefonul

bani ai

am tot ce îmi trebuie

dar deja îmi lipseşte ceva — tu

sărută-mă ca pentru ultima oară

să facem repetiţie pentru când va veni

momentul ultimului sărut

suntem încă tineri

ştiu

şi vom spune asta chiar dacă nu vom mai simţi aşa

o vom spune şi când unul din noi nu se va mai întoarce

promite-mi că…

M-am trezit cu o dimineață albă

peste mine.

Mirare, minune, poveste,

dar de la Înaltul să ne spele de păcate.

Lăsați liniștea să ne îmbrace

cu rochia nouă, grațioasă de început.

Apoi, toate vor fi clopote reci

anunțând scenarii cunoscute

din viețile cutreierate de gând,

când îmi era…

Mă simt prizonieră în carcasa de lut

Când Spiritul sfânt țese universul uman

cu magie din fire de iubire- lumină-mpletit

Materia tinde către transformări

În energii –spirit izvorâte

În colinde ancestrale

Sufletul zboară către stele în rotiri line

Se avântă în noaptea de cobalt brodată

Cu stele luminând bucuria sărbătorii divine

Vestită de trei magi venind călăuziți

De stea din Levant:

Nașterea pruncului sfânt!

Pământul s-a gătit…

salubrizari fragile

 când noaptea mă părăsește de moarte bună

aștept întotdeauna gunoierii

să-i strângă tăcuți rămășițele de sub covorul de gânduri



un licurici menestrel cântă pe corzi de lună

cum se trag în suveică ițele sorții

peste mâna țesătorului ochiul candorii știe…