Nu pot rata nocturnele mele întâlniri cu insomnia

nici în ruptul capului Ce poate fi mai frumos decât

un vis întrerupt de-o insomnie fatală Ca și cum s-ar

pune la cale o nouă geneză Îngerii gardieni și-au prins

deja cele mai bune unghiuri ale creației Primii oameni

prind să se miște în…

ți-am rostit numele
de atâtea ori
încât îmi pare că am învățat o nouă limbă
numele tău poate înlocui orice cuvânt
apoi într-o zi
mi-ai spus că negrul e alb
și mi-ai dat să-l beau
l-am băut
și n-am murit
moartea e și ea doar un cuvânt
mi-ai spus
și mi-ai dat să-l beau

noapte geroasă -
doar luna încălzește
patul bunicii

*****

paznici de noapte -
la ușă câinii numără
sticlele goale

*****

schimbul de noapte -
luna tocește preșul
de la intrare

Să privești în gol e o artă. Așa am crezut eu

când am zărit derulându-se,

la câteva secunde,

niște tablouri.

Cred că se ascundeau sub umbrela vieții,

ori fugiseră dintr-o casă de oaspeți,

pentru…

DILEMĂ

Mă întreb Doamne, cum e mai bine să fac

Dau frâu liber poeziei sau poate să tac.

Mi-ai dat haru' acesta nu  ca să mă tem

Îl iau ca un dar, nu ca pe un blestem.

Cuvintele-n mine se adună şi curg

Şi-n valul trufiei mă simt demiurg

Scriu versuri, dau sfaturi, mă cred competent

Convins că acesta se numeşte talent.

Dar astăzi când ştiu că jocu-i sfârşit

 Mă-ntreb  oare Doamne  eu unde-am greşit

Din timpul rămas…

Megiași de cuvânt,

Impostori în avânt,

Din cetatea de scaun

Lepădați de cel Sfânt,

Au trântit la pământ

O naiadă și-un faun!

Îngrășați de averi,

Fără griji și poveri,

- cerșetori pricepuți -

Fără țară și steag,

Au venit după cheag,

Pelerini înnăscuți!

Precupeţi și cheflii

Vagabonzi și zeflii,

Pierzători de credinţă,

Încă taie și ard

Rădăcina de nard,

Fără nicio căință!

Mercenari în…

N-ai cum s-o ignori

Costel Zăgan, Nemărginiri într-un vers

ploaia bate-n hornuri a-nceput de-aseară

chiciura în sobă s-a lăsat îndată

umbre de opaiț rătăcesc…

șapte

dincolo infinitul răsturnat al sânilor tăi

peste care cad ploile nordului

te știu

am desecat sensurile mlăștinoase ale existenței

am tuns polipii frigului de pe containerul ceții

în care bântuie duhul canalului

ai trecut dincolo de semne

dincolo de unghiuri și sinusoide

dincolo de sângele cald al…

Mă trage vântul de haină

uneori mi se pare că suflă vântul

în limba ta, prea târzie toamnă!

și nu ar fi că vine și strigă fără gură

cu chipul celui bântuit de sete

așa cum mușcă focul,

dar în valea mea năpădită de buruieni

nu știu dacă și voi ați văzut

un mânz visând sub ochii unor lupi flămânzi?

poate că vina lui e și a mea

ori acolo unde mai scriu

pentru a visa tăcut ca un copac

și…

Hangerul încet mă străpunge

din lumea ce fuge de Christ;

Vâscoaselor curgeri de sânge

mari botnițe-a pus Antichrist.

Un rânjet ușor mă-nconjoară,

cetăți și columne mă dor;…

trăind în capul meu mă infectezi
la fel cum încolțește

vâscul din stejar
și frica mă condamnă când te-alung
să pierd

întruna universul
cu toate locurile verzi
în care noi prizonieri
culegem timpul
să-naripăm cu foame ritmul 

unei voci șoptind
că sunt doar eu aici
și tu

Mick Lorem (Senzație #9#)

în fiecare dimineață
altfel deghizat
trec prin fața ta când ieși din casă
așteptând ziua în care
vei lua de bărbat
primul necunoscut ce-ți iese în cale

ceasul ticăie cu un ticăit sacadat,

în seara nunții de argint

a leopardului din jungla

de beton mizeră.

maimuțele fac cu mâna,

legănându-se printre liane

(totul avea un aspect ritualic)

spărgând si vărsând pahare.

în jur se face liniște,

--------------------------------

dând din aripi apare

o lebădă de culoare neagră

ce-și dădea poate

mult prea multă importanță.

pas in față,

doi in spate

mese…

Piatră pe altar

Azi așez o nouă piatră pe altarul de-anduranță

În surdină tâmpla zbate zâmbetul fără odihnă

Relaxat în avanpostul unei clape fără tihnă

Cântă-ntruna și vibrează-nmănușat într-o distanță

Nu știu cum să fac magia să rămân în a mea minte

Să n-alerg pe-ncheietura unui țărm fără speranță

Așteptând să vină valul celui timp fără uzanță

Să o prindă dezgolită fără sevă în…

sonet

Apăsătoare, ceața ne-nconjoară.

Își face loc prin cele slabe oase,

Din firu-i gros tot coase și descoase

Și-o ține-așa, din zori și până-n seară.

În suflete, cu storurile trase,

Orbecăim, pentru a câta oară? 

Prin teama care zilnic ne-mpresoară,

Sleiți de-amar, de frig și de grimase.

Ne plângem morții, cu durere-n glas,

Dar stăruim în lene și minciună,

Trăim din amintirea ce-a…

câine de pază -

în poarta casei uitate

doar un măceș

     *****

știre de război -

în casa bunei mai țes

doar păienjenii

     *****

toamnă ploioasă -

pe sârma de rufe

vrăbii la uscat

n-am să ascund vara aceea care ne-a adus străzile față în față

și ne-a arătat cum se pășește

într-o iubire uriașă

am împărțit-o

ca pe un everest al inimii

apoi am traversat-o cu tot aurul ei

pe…

Ajung zilnic în fața unei uși iluzorii

Simt nevoia să ciocăn

Sufletul este un vârf de lance

înțepenit în lut

Lumina interioară suprimă agresiunea respingerii

Se furișează în lacătul amintirilor

Protecția îți divide palmele Le scurge în degete

Descoperită de verticalitate

vocea

umple golul cu oferte eliberatoare

Vertij de vibrații amputează zâmbetul dogoritor

al frustrărilor

Declin limba timpului care s-a agățat de clanță

vrând…

strigăt de pian

pe clape lacrimi oarbe

plânge an de an

reci trăiri absoarbe

strune-n vers adie

sunetul ecou respinge

adâncită melodie

până-n suflet mă atinge

...

note moi

deviază-n amintire

stropi de viaţă-n vânt desprins

nesfârşită gălăgie

prin priviri

m-ai aprins

m-ai atras în plasa-ţi vie

m-ai atins

m-ai cuprins

ai trezit un foc prea stins…