De ce mă doare sufletul măicuță

 când tu ești raza ce m-a strâns în brațe,

 din prima clipă-n care au văzut lumina

 ochii mei  plâng .

 

 Și tu plângeai cu lacrimă de jad

 că împlineai sorocul unui trup

 din lutul frământat în clipe dulci

 prin mine-ai renăscut .

  

 Mi-ai pus în palmă truda frunții tale

 nici foame nu-ți era nici măcar sete

 să pot zâmbi în fiecare clipă

 să pot ușor zbura .

  

 Și m-ai…

(Parodie după ”Hanny” de Miron Radu Paraschivescu)*

Phil era putred de bogat.

Avea păr rar,  bustu’ lucrat

Și-o vilă-n Breaza.

Chiar de mintos nu pare-a fi,

Știa prea bine-a se-nvârti

Precum sfârleaza.

Avea prieteni amploiați,

Afaceriști, coțcari titrați

Cu fruntea lată.

Ieri, la Monaco, pe nisip,

Jucând o tablă-n șlapi și-n slip,

Văzu o…

OMAGIU

Fermecătoare, prietenele mele,

Stimate doamne şi domnişorele,

Azi, de 8 Martie, voi fi acel…

Şi eu, şi tu, urcăm aceeaşi treaptă,

De ziua ta o cupă îţi închin,

Destinul nostru-i raza înţeleaptă

Din ploi ascunse într-un crez senin.



Eu port ogoare-n piept, tu cânţi iubirea,

Şi ar pe nopţi când hrana mi-e puţină,

Din flori-de-timp culegem nemurirea

Ori pribegim prin setea de lumină.



Când întunericul prin zori aleargă,

Ştiu un descântec, plin e de scântei,

În verde mă înec cu pacea-ntreagă…

(I)

Sursă de venit –

Daţi pe mâna fetelor

Bănuţi alb-roşii     

(II)

De opt martie  –

Doar bărbați la cratiță

Consumând gazul

cât de rănit să fiu de mă doare sufletul

de parcă ar fi sfâșiat de o haită turbată de lupi flămânzi

de ce este atât de apăsătoare starea de spital

de ce mă lovește soarta în gură cu atâta ură

doar știe că mă duc că sunt părere zgură

și cucii te uită cum mă izbesc cu aripile în ochi

cum se agăță cu ghearele de lumină și-mi zice de deochi

de ce îmi lungești trupul pe cruce femeie

cu clonțul tău din fier forjat în iad de Lucifer



am să mă înalț într-un…

Pentru  zilele în care te-ai dat la o parte tu,

Să ne faci loc nouă-n toate , să ne pui în fața ta;

Pentru zilele în care toată ființa te duru,

Te îmbrățișez în gânduri: “sarut mâna mama mea” .

 Pentru orele în care te rugai la zei și sfinți, 

 Să-ți ridici puii în lume , să-i aperi de vremea rea ;

 Pentru cum știai cu doruri, să ne cerți și să ne-alinți,

 Te îmbrățișez în gânduri : “sarut mâna mama mea”…

Sprijinit, uneori, pe cântecul apei,

Pe liniștea din columnare și iar

Pe suflet ancilar impregnat în altar,

Pe ora tăcerii, pe zbuciumul pleoapei,

Pe ochiul deschis în adânc osuar,

Pe suspinul calp din tiarele papei,

Vai, ce străluciri sub rivaltele rampei 

Și ce izvor de culori pierd la zar...

Va veni, este sigur, cuvântul perfect

Din…

Lupul mi s-a pocăit...

Şi umbla pe drum cernit,

Jigărit mai să-l crezi, zău,

Că ajuns-a de-un... păhău.

Grea mai este bătrâneţe,

Dădea tuturor bineţe,

Căci de-o vreme tot chirnav

Schimbase vechiu-i nărav

Şi-şi pusese-n gând, vezi bine,

Strajă să fie la... stâne.

Nu mai da iama-n jivine,

Ba făr’de solomonie

A trăi vrea-n armonie

Cu orişice lighioană...

(Să fie poveşti, cucoană...!?)

Se tocmi dar’ cu simbrie…

mi-e frică doar că am să dispar

așa ca și cum nu aș fi fost

că nu am lăsat în lume o urmă un copac un păcat



o pădure de lumini tremurânde pâlpâiri

și corpul meu vâjâind în continuu în piruete

ca un sfredel de lemn năuc

dansul lunatic de mascul în jurul egretei

cine ar fi crezut



teama cărnii frica de pământ

cu brațele și sufletul pline de tine

încremenite suav în tainic legământ

tu stai cât mai departe de mine

să nu mă frângi să…

Ți-am spus că încep furtunile

și-mi aprind pădurile secrete...

Iubitul meu, iubita ta se pierde –n fum...

De la cer la pământ, fără semne de circulație,

vântul derutat se oprește,

să facă popas recunoașterii,

când îmi mângâie obrajii îmbujorați

de vestea începutului de sfârșit...

Nu i-am simțit atingerea…

La doctor, vine stors de vlagă,

Fără putere, transpirat…

Și-l stoarce , dumnealui, de șpagă,

Până când simte că-i...uscat.

Vorbește lumea, prin oraș,

Cum c-am murit înconjurat:

De fii, de soață, de cumnat

Și doctorul...ce mi-a fost naș.

Privindu-i sânii cei frumoși -

Ai doctoriței, vreau să spun…

Dragoste versus poezie nimic altceva Iarna

dezgheață ultimele nopți de dragoste Fulgu

iește cu metafore și epitete de plumb Ninge

cu stele incolore În vremea asta cântecul tă

cerii este murmurat de toți îndrăgostiții lumii

De îndrăgostiți și de poeți

Iubito eu te îngân

din cap până-n

picioare

Lumina

mă

încurcă

(Zău ce iarbă criminală)…

portfard de vise în trusa destinului

nerăbdător să-mi locuiești taina izvoarelor

îmi ridicai în ramuri de cireș

storurile pleoapelor

ritualul de căutare a viselor

producea

cutremure cuantice dimineților…

noaptea-şi dilată insomnia

lângă o cafea amară şi-o ţigară

cu tălpile boţite de ploaie aleargă pe ziduri

haină de iubire

am să o aşez la geamul unde nu plouă

ca să pot trăi 

ca şi cum nu m-aş sufoca

cu tâmpla lipită de fiecare năzuire

peste care ţi-ai întins firele…

un cer fără sfinți se opri sub coasa lunii
în buzunarul inimii aceleași secunde roșii
pești răpitori sculptând în peretele zilei
tablouri înrămate de vii

am bucurat corbii cu carnea mea

cu pielea mea cu ochi mei

mâncați le-am zis e trupul meu și ei mâncau

flămânzi grăbiți și răi



prietenii i-am înveselit cu sângele meu

luați și beți întru pomenirea noastră

le-am zis

oglindiți-vă chipul în mormântul meu

învățați tăcerea

apoi zidiți-o în fântâni

puteți să o spargeți cu piatra

să o scrijeliți cu fierul înroșit

pe tâmplă de miel plăpând

pe frunte de flutur pe sufletul…

Rătăceam într-un cântec și-am ciobit un diez,

Pentru vara de mâine aș fi vrut să-l sculptez,

Mă privește-ntr-un fel și-l aud cum suspină,

E captiv, dar se joacă între ziduri-lumină.

Într-o zi m-a-ntrebat de ce râd fără rost,

Treceau lupii, în goană, după hrană de post,

I-am oprit să le dau o fântână, s-o lase,

Într-o gară pustie cu peroanele-ntoarse,   

Nu mai știu de ce-ascund toate mierlele-n stânci,

Poate…

Bărbații, în fiecare zi, îi punem sus

lângă icoană, mici Dumnezei, ne sunt

în fiecare dimineață,

la care ne închinăm și ne rugăm...

Ne revoltăm și uneori mai suduim,

chiar le promitem că-i dăm jos

de pe perete, de nu suntem și noi

portrete, de taină-n buletin.

Am vrea ca lacrima să ne fie ștearsă…

S-au răzlețit șapte cocoare

Cu gândul clar, de suicid,

Iar toamna-și dă nepăsătoare

Peste frunziș cu hidracid...

Și vin spre mine ofiliți,

Într-o cădere versatilă,

Fulgi de cocori dezmoșteniți

Și frunze fără clorofilă...

E frig în sufletul meu prunc,

Ce parc-a luat opiacee,

De-mi vine astăzi să-l…