Dacă nu ai fi fost

              te-aș fi desenat,

              din visul tău

              m-aș fi modelat.

              da, de la începutul lumii

              doar tu zburând prin lacrimă

              și eu mereu desenându-te

              culoare peste culoare

              puterea inimii mele.

              Ochii tac.

              Doar degetele șoptesc

         …

lângă mine merge trecutul

cadenţăm amici

liniştit

uneori prin întuneric

mă strânge de mână

deschide uşi de nevăzut

când e trist stă ascuns

sub sacoul meu vechi

cocoaşă dureroasă la ploaie

la frig

nu  vorbeşte  nu îl întreb

noaptea doar îi aud oftatul

din perna vecină

poate de bătrâneţe

sau plictiseală mă mint

ştiu că ar vrea să plece

să-mi găsesc singur…

Că veșnică-i iubirea? Dă-ți la tocilă spusul!

Ca-n basmul cu turbinca, în umbra morții-i bobul,

Torcând-o ca pe-un flutur cu taina și cu fusul.

Nimic nu…

propriile frici

nu își iau niciodată concediu

lucrează peste program

fără salariu

își fac datoria conștiincioase

erodează sentimente

forează gânduri

se instalează confortabil

printre circumvoluțiuni

își privesc fiorii în oglindă

zgârie cu gheare de oțel

prezentul speranțele viitorul

vise nădușesc panicate

cu arterele înfundate de neliniști

propriile frici

ne țin de mână

ca…

Poemul într-un vers

Căuşu-i alb... e noapte. Picăturesc fantasme.

Chihlimbar

Închis în flori de piatră, un zumzet de albină.

Cer

În amfora-i albastră e răzvrătită marea.

Arhaic

Curg turmele din munte. Se crapă a…

sabia unui răsărit
îmbracă armură strălucitoare
zumzetul străzii
strigă dincolo de termopane
vinovat domnilor jurați
poetul e vinovat
dacă soarele a răsărit
el e singurul vinovat
din rucsacul lui
speranța
a coborât
și așteaptă
la semafor

Nu-i sfârşitul lângă plopii

Ce veghează-o cruce dreaptă,

Acolo cobori sub glie,

Ca să urci pe-o altă treaptă.

Nu-i sfârşitul trup de vierme,

În gogoaşa de mătasă,

Ce nu vezi acum e poate,

Poarta spre o nouă casă.

Nu-i sfârşit când asfinţitul,

Cu-a lui temeri te înhaţă,

Este doar un timp de veghe,

Pentru-o nouă dimineaţă.

Nu-i sfârşit atunci când credem,

Prinşi în…

înainte să ne întâlnim / m-ai visat

Eliade îmi citea la o pipă naşterea

am tras litera de fum în mine / ea mi-a schimbat codul genetic

în Capela Sixtină femeile înjunghiate de lumină

respirau prin branhiile peştilor scufundaţi în cer

te-am anesteziat / cu nevoia de mine

ai ținut visul înmuiat în aureole şi venin albastru

până am început să exist

când Magellan şi Columb cartografiau lumea

stăteai perpendicular pe axa…

cu clipele aruncate neglijent

pe nisip

dacă ne vom întinde

dezbrăcaţi

două limbi de ceas

pe o plajă

ne vom rostogoli

unul după altul

îmbrăţişaţi

la  fiecare oră şi cinci minute

până când 

vom…

Zice-se că virtualul

Poate fi  dăunător,

Când te laşi purtat de valul

De speranţe  dătător.

Peste albii se revarsă

Tumultuos şi deşirat,

Mai un virus, mai o farsă,

Numai bune de-ncasat.

Vertical, cum fuşi, din fire,

Prinzi o mină de boem

Şi  întreaga ta simţire,

O reverşi într-un poem.

Virtualul, pentru mine,

Nu ştiu, o fi…

sunt poet ce pana mea 

dimineața începe ușor 

cu masturbarea gândurilor 

până la momentul cafea 

când ating apogeul 

și ajung la orgasm

după... 

încep să aberez 

de parcă am mâncat 

frunze vorbitoare 

cu Igor

mai greu este 

în ziua când depun 

coroane de verbe decedate 

în templul cuvintelor 

atunci îmi smulg câteva fire de păr 

dau cu fruntea de pardoseală 

după modelul coreean 

pentru cei…

Eu vă sunt câinele de pază

Şi am să latru furios

Muşcând prin fiecare frază

Pe…

am îmbrăcat costumele albastre

călcate la dungă

cu toate previziunile meteo

deşi

gândul meu

era altul

să îmbrac starea vremii

în plăcerile tale

carna-vernale

Mereu, furat de mine, nemulțumirea-mi treier,

Cuvântătorul aur să-l întocmesc merindă.

Vederea vrea să știe, dar ochiul nu e creier.

Sunt orbul Tău, Iubire, cerșind să Te cuprindă,

Dar nu cu-n văz ce stinge închipuiri vederii!…

temeri ascunse

ţiuit de tăciune

îngroapă ziua

se-nghesuie întrebări

somnul alene vine

femeie îmi eşti ca vinul amar

băut în taină când noaptea se despleteşte

la geamuri luminate cu lumânări deocheate

ai ochi de leopard mersul e al aceleiaşi feline

în răsfăţul lunii pline

îţi scriu poeme desfrânate

pe pereţii umezi şi musculoşi

ai închisorii care-mi eşti şi mi-ai fost dintodeauna

mai puţin

graţierile la care am fost pe nedrept supus

oare ce faptă am săvârşit

ce tribunale m-au condamnat la închisoarea…

țurțuri de gheață

în bătaia soarelui

streașina curge

natura prinde viață

se-ntoarce primăvara

E. M.                             19-02-2016

țurțuri de gheață

în bătaia soarelui

streașina curge

se poate-ntoarce iarna

la cât sunt de norocos

oamenii 

mor și se nasc

între timp aceleași întrebări

același oftat de terasament sub greutatea șinelor trenului

staționări definitive sau efemere

momente de furie sau extaz

trăite la cote maxime sau minime

totul devine special pentru tine

normalul a…